Cum afectează Covid-19 sănătatea dentară. 5 manifestări orale asociate cu SARS-CoV-2

Știm cu toții că febra, oboseala, durerile în gât și pierderea gustului și a mirosului sunt cele mai frecvente simptome ale Covid-19, însă studii de specialitate indică existența unei legături directe între virusul SARS-CoV-2 și numeroase manifestări orale care afectează negativ sănătatea dentară.

Un studiu publicat în iunie 2020, în British Dental Journal, susține că igiena orală precară poate fi asociată cu complicații grave provocate de Covid-19, din cauza prezenței bacteriilor în cavitatea orală.

Autorii cercetării recomandă ca îngrijirea sănătății dentare să fie inclusă în codul  de bune practici pe perioada pandemiei, deoarece imunitatea organismului este direct influențată de aceasta.

5 manifestări orale asociate cu Covid-19

 

Potrivit specialiștilor, atunci când vorbim de coronavirus, cavitatea bucală reprezintă o zonă vulnerabilă din cauza enzimei denumite ACE2 (enzima de conversie a angiotensinei 2), considerată “o poartă de intrare” pentru virusul SARS-CoV-2 și care se găsește în cantitate mare în gură.

(studiul "Enzima de conversie a angiotensinei 2: Receptor SARS-CoV-2 și regulator al sistemului renină-angiotensină”, apărut în revista American Heart Association)

Manifestări orale precum gingii sensibile, sângerare gingivală, dinți fisurați sau chiar pierderea dinților au fost raportate de pacienții care s-au confruntat cu infecția SARS-CoV-2 pe o perioadă mai lungă, așa-numitul “Long Covid“.

Iată care sunt cele mai comune 5 manifestări orale asociate cu Covid-19, în baza studiilor realizate până la această oră:

  1. Infecții gingivale

Ultimele studii relevă faptul că formele grave de manifestare a COVID-19 sunt provocate de o reacție exagerată a sistemului imunitar. Astfel, pneumonia sau problemele grave de respirație sunt rezultatul așa-numitei furtuni de citokine, cauzată de creșterea nivelului de citokine și interleukine (proteine esenţiale în lupta organismului împotriva infecţiilor) declanșate de virusul SARS CoV-2.

Specialiștii au descoperit că un nivel ridicat de citokine și interleukine pot conduce la apariția sângerărilor și infecțiilor gingivale.

Autorii unui studiu realizat în Japonia arată chiar că boala parodontală poate crește nivelurile de citokine circulante, în special interleukina-6 (IL-6), implicată major în declanșarea furtunii de citokine.

În prezent, se fac cercetări pentru a demonstra că boala parodontală poate fi considerată o afecțiune care agravează forma de manifestare a Covid-19.

  1. Xerostomia (gură uscată”)

Recent, xerostomia sau sindromul “gurii uscate” a fost asociată cu COVID-19, deoarece numeroși pacienți infectați cu coronavirus au raportat o astfel de manifestare orală.

Autorii unui studiu publicat în septembrie 2020 susțin că xerostomia este cauzată direct de SARS-CoV-2, deoarece glandele salivare conțin o cantitate mare de receptori ACE2, mai mare decât în plămâni, ceea ce sugerează că ar putea reprezenta o țintă pentru coronavirus.

Se crede, de asemenea, că disgeuzia (modificarea simțului gustului), una dintre manifestările clinice COVID-19 recent descoperite, apare secundar xerostomiei.

"Pentru SARS-CoV-2, glanda salivară ar putea fi o sursă majoră de virus în salivă. Rata de pozitivare cu Covid-19 în saliva pacienților infectați poate ajunge la 91,7%, iar probele de salivă pot cultiva virusul viu. Acest lucru sugerează că infecțiile asimptomatice care transmit mai departe virusul pot proveni din saliva infectată cu SARS-CoV-2", este concluzia studiului Glandele salivare: potențiale rezervoare pentru infecția asimptomatică COVID-19”,, apărut în aprilie 2020.

În plus, medicii avertizează că sindromul gurii uscate a fost legat de o creștere a infecțiilor orale cu candida, dar și a cariilor dentare.

  1. Pierderea gustului și a mirosului

Pierderea bruscă a gustului (ageusia) și a mirosului (anosmia) sunt două simptome specifice COVID-19. În medie, 47% (până la 80%) dintre persoanele cu SARS-CoV-2 au acuzat pierderea gustului și mirosului, în special în cazurile asimptomatice sau cu manifestări ușoare.

Potrivit unui studiu realizat de departamentul de cercetare orală și cranio facială din cadrul Institutului de Știință și Cercetare al Asociației Americane a Dentiștilor, țesuturile orale cele mai predispuse infectării cu SARS-CoV-2 sunt cele din glandele salivare, limbă și amigdale.

"Studiul nostru arată că gura este o cale de infectare, precum și un incubator pentru virusul SARS-CoV-2. Teoretic, infecția cu SARS-CoV-2 din gură ar putea provoca modificări în ceea ce privește cantitatea și calitatea salivei, contribuind la pierderea gustului. Cercetări viitoare ar putea dezvălui modul în care această infecție la nivelul cavității bucale afectează evoluția bolii la pacienții cu COVID-19, precum și modul în care aceste celule infectate contribuie la răspândirea coronavirusului între oameni", a declarat dr. Kevin Byrd, cercetător și coordonator al studiului, citat publicația Live Science.

  1. Ulcerații orale și afectarea țesutului gingival

COVID-19 a fost asociat și cu apariția ulcerațiilor orale, provocate de deteriorarea vaselor de sânge.

Un studiu publicat pe site-ul nature.com citează existența unor cazuri de pacienți confirmați cu COVID-19 și care au ulcerații orale despre care se suspectează că sunt provocate de SARS-CoV-2.

Autorii studiului sugerează, astfel, existența unei legături între Covid-19 și ulcerații apărute la nivelul mucoasei bucale, dar recunosc că aceste manifestări rămân adesea nedetectate din cauza lipsei examinării orale în momentul internării pacienților cu Covid-19 în spital.

  1. Dinți fisurați

Potrivit unui articol publicat în New York Times, numeroși medici au observat, pe perioada pandemiei, o creștere îngrijorătoare a numărului de pacienți care se prezintă la cabinetul stomatologic cu dinți fisurați.

Explicația ar fi creșterea cazurilor de bruxism (scrâșnitul dinților) din cauza stresului declanșat de perioada de izolare, de privarea de somn sau apneea în somn, dar și de postura deficitară cauzată de munca la domiciliu.

În acest context, profilaxia dentară și tratamentele de prevenire a bolilor parodontale devin esențiale în asigurarea stării generale de sănătate pe perioada pandemiei.

"Studiile au arătat că tratamentul parodontal poate reduce markerii inflamatori sistemici implicați în boala parodontală, astfel că se fac cercetări pentru a determina dacă acest tip de tratament poate juca un rol important în scăderea predispoziției pentru a contracta virusul SARS-Cov-2. Cu ocazia controalelor periodice, medicii stomatologi pot descoperi, în fază incipientă, orice afecțiune și pot interveni la timp. În plus, pot propune investigații clinice și radiologice și un plan de tratament pentru a elimina riscul anumitor afecțiuni", a declarat Anamaria Ghiurcă, medic specialist parodontologie DENT ESTET.

În clinicile DENT ESTET, pacienții pot beneficia de un tratament parodontologic profilactic complex – Perio-LASER Cleaning – care presupune detartraj subgingival și decontaminare bacteriană cu LASER Biolase, care va contribui la evitarea apariția bolii parodontale.

Citește mai multe pe același subiect

Gestionarea acasă a problemelor stomatologice în contextul pandemiei Covid-19

Gestionarea acasă a problemelor stomatologice în contextul pandemiei Covid-19

Întrebări frecvente despre urgențe ortodontice în contextul Covid-19

Întrebări frecvente despre urgențe ortodontice în contextul Covid-19

Parodontoza: ce este, care sunt cauzele ei și cum se tratează

Parodontoza: ce este, care sunt cauzele ei și cum se tratează