Albirea dentară: Ce este, metode și riscuri

Ce este albirea dentară?

Albirea dentară a devenit una dintre cele mai populare proceduri estetice dentare, oferind soluții rapide și eficiente pentru a îmbunătăți aspectul zâmbetului. Pe măsură ce interesul pentru estetica dentară crește, mulți oameni apelează la tratamente de albire dentară pentru a-și restabili strălucirea dinților afectați de factori precum alimente, băuturi, fumat sau îmbătrânire.

Albirea dentară este o procedură care implică folosirea unor substanțe speciale pentru a elimina petele și pentru a deschide nuanța dinților. Cele mai comune substanțe utilizate sunt peroxidul de hidrogen sau peroxidul de carbamidă, care acționează prin oxidarea petelor de pe suprafața dinților și din straturile profunde ale smalțului.

Factori care cauzează decolorarea dinților

De-a lungul timpului, dinții își pot pierde albul natural din mai multe cauze:

• Alimente și băuturi: Cafeaua, vinul roșu, ceaiul și băuturile carbogazoase sunt cele mai frecvente cauze ale decolorării dinților.
• Fumatul: Nicotina și gudronul din țigări pătează suprafața dinților și contribuie la apariția unei nuanțe gălbui sau maronii.
• Îmbătrânirea: Pe măsură ce înaintăm în vârstă, smalțul dentar se subțiază, făcând dentina galbenă mai vizibilă.
• Traumatisme: Leziunile dentare pot determina schimbări de culoare, mai ales dacă nervul dentar este afectat.
• Medicamente: Antibiotice precum tetraciclina pot cauza decolorări permanente dacă sunt administrate în copilărie, când dinții sunt în plină dezvoltare.
   

Metode de albire dentară

Există mai multe opțiuni pentru albirea dinților, fiecare având avantaje și dezavantaje. Acestea se împart în două categorii principale: albire profesională (realizată într-un cabinet stomatologic) și albire la domiciliu (folosind produse de albire disponibile pe piață).

Eficacitatea albirii poate fi influențată de factorii pacientului (de exemplu, vârsta, sexul și culoarea inițială a dintelui), materialul de albire utilizat (de exemplu, tipul de compus de peroxid, concentrația de peroxid și alte ingrediente) și metoda de aplicare (de exemplu, timpul de contact, frecvența aplicării, profilaxia smalțului înainte de tratamentul de albire). Acești factori contribuie la eficacitatea albirii si pot afecta stabilitatea ulterioară a albirii obținute

Riscurile albirii dentare

Deși albirea dentară este considerată o procedură sigură, există anumite riscuri asociate, mai ales dacă nu este realizată corect sau dacă sunt utilizate produse neadecvate:

• Sensibilitate dentară: O parte din pacienți raportează o sensibilitate la temperaturi extreme după albirea dentară. Aceasta este, de obicei, temporară și dispare după câteva zile. Prin folosirea unui protocol adecvat, riscurile de sensibilitate dentară pot fi mult atenuate.
  Mecanismele sensibilității dentare nu sunt pe deplin înțelese,cu toate acestea, se crede că senzația este datorata răspunsului pulpei la H2O2 și radicalii liberi. Presupunerea se bazează în mare parte pe studii in vitro care arată că H2O2 din gelul de albire aplicat pe suprafața smalțului este capabil să pătrundă prin smalț și dentină ajungând în camera pulpară. În general, aceste studii arată că <30 μg de H2O2 pot ajunge în pulpa dentară după aplicarea gelurilor de până la 12% H2O2 pe suprafața smalțului timp de până la 7 ore. Cantitatea de H2O2 detectată în camera pulpare tinde să crească odată cu timpul și concentrația de H2O2 în gel, dar nu proporțional. S-a concluzionat că este necesară o cantitate de 50.000 μg H2O2 pentru a inhiba enzimele pulpare, astfel încât cantitatea detectată de H2O2 care pătrunde în camera pulpară în albirea dinților nu provoaca daune țesuturilor pulpare.

   

• Iritații gingivale: Gelurile de albire pot provoca iritații dacă intră în contact cu gingiile. În cadrul tratamentelor profesionale, medicul dentist va proteja gingiile pentru a minimiza acest risc.
  Albirea în cabinet utilizează geluri cu concentrații mari de H2O2 care pot provoca arsuri ale țesuturilor la contact. Ulcerația tisulară este o arsură chimică, care este uneori denumită „albirea țesuturilor”.
  Cel mai bun tratament pentru aceasta este să acționați imediat prin aplicarea de apă pe zonă pentru a neutraliza deteriorarea. Dacă este prins devreme, țesutul se schimbă în roșu după aproximativ un minut, apoi revine la culoarea roz. Cu toate acestea, dacă gelul de albire puternic este lăsat prea mult timp pe țesutul moale și pe gingivă, ulcerația durează mult mai mult să se vindece și pacientul poate suferi dureri din cauza veziculelor.

   

• Rezultate neuniforme: Albirea dentară poate acționa diferit pe fiecare dinte, în special în cazurile în care pacientul are plombe sau coroane dentare, care nu își schimbă culoarea. Este important ca înaintea efectuării oricărui tip de albire dentară, sa cerem sfatul medicul stomatolog pt a vedea dacă după albire vor fi necesare schimbarea obturatiilor sau a lucrărilor protetice vechi.

   

• Abuzul de produse de albire: Utilizarea excesivă a produselor de albire poate duce la deteriorarea smalțului dentar și la apariția sensibilității cronice dacă nu sunt folosite conform cu recomandările medicului stomatolog.

   

Efectul albirii asupra smalțului a fost evaluat în primul rând în trei aspecte: pierderea de minerale, modificările morfologice ale suprafeței și alterarea microdurității suprafeței. Majoritatea studiilor privind efectul albirii asupra smalțului au fost efectuate folosind sisteme in vitro. Datele generale indică o pierdere de minerale în timpul tratamentului de albire; totuși, acest lucru nu pare să constituie un risc semnificativ din cauza mecanismelor eficiente de remineralizare ușor disponibile în cavitatea bucală. Majoritatea studiilor de microscopie electronică cu scanare (SEM) și cele ale microdurități suprafeței au arătat modificări mici sau chiar inexistente ale suprafeței smalțului albit.  În plus, studiile au demonstrat că unele băuturi răcoritoare și sucuri de fructe (de exemplu, portocale, lămâie și mere) pot provoca demineralizarea și alterarea morfologiei suprafeței smalțului comparabile sau mai mari decât cele raportate pentru tratamentul de albire. Un studiu clinic de șase luni a raportat că utilizarea zilnică a unui gel de albire care conține 10% peroxid de carbamidă timp de șase luni nu a afectat negativ morfologia suprafeței smalțului uman.
 

Sfaturi pentru menținerea rezultatelor

După un tratament de albire dentară, este esențial să se urmeze câteva măsuri preventive pentru a păstra rezultatele cât mai mult timp posibil:

- Evită alimentele și băuturile care pătează (precum cafeaua, vinul roșu și ceaiul) cel puțin în primele săptămâni după albire.
- Menține o igienă orală corespunzătoare, periajul de două ori pe zi, folosirea aței dentare și a apei de gura ajută la îndepărtarea plăcii care poate cauza noi pete.
- Folosește un pai pentru a bea băuturile colorate
- Evită fumatul
- Vizitează regulat medicul
 

Concluzie

Albirea dentară poate oferi un zâmbet mai luminos și mai atractiv, dar pentru a minimiza riscurile potențiale și pentru a maximiza beneficiile, albirea dinților este recomandata sa fie efectuată sub supravegherea unui medic stomatolog.
Prin urmare, atunci când este utilizata în mod corespunzător, albirea dinților este sigură și eficientă.
O igienă orală corectă și obiceiurile alimentare sănătoase, te pot ajuta să păstrezi un zâmbet alb și strălucitor pentru o perioadă mai lungă.

„Albirea dentară nu este doar despre estetica zâmbetului, ci despre încrederea redescoperită,creșterea stimei de sine și reîmprospătarea imaginii personale.” - Dr. Ionut Zaharii

Bibliografie:

Safety issues of tooth whitening using peroxide-based materials (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23846062/)