Semnele de respingere a implantului dentar

Tratamentul cu implant dentar este o soluție predictibilă pentru înlocuirea dinților lipsă. Totuși, există situații în care implantul nu se integrează corespunzător în os sau își pierde stabilitatea după o anumită perioadă.

Durerea persistentă, inflamația gingiei, sângerarea, retragerea gingiei sau mobilitatea implantului sunt semne care trebuie evaluate de medic. Uneori, pacientul are impresia că se mișcă implantul, deși problema se află la nivelul bontului, al șurubului protetic sau al coroanei dentare.

Expresia „implant dentar respins de organism” este folosită frecvent pentru a descrie un implant care nu s-a integrat corect în os sau care și-a pierdut ulterior stabilitatea.

Din punct de vedere medical, nu este vorba despre un mecanism de respingere similar celui întâlnit în cazul unui organ transplantat. Problemele pot avea cauze biologice sau mecanice și pot apărea la nivelul implantului, al țesuturilor din jur ori al componentelor protetice.

Implanturile dentare pot eșua într-un stadiu incipient sau mai târziu după intervenție. În primul caz, problema este asociată de obicei procesului de osteointegrare, prin care implantul se fixează în țesutul osos. Eșecul tardiv poate apărea după ce implantul a funcționat o perioadă și poate fi asociat inflamației țesuturilor din jur, pierderii osoase, suprasolicitării sau unor probleme mecanice.

Evoluția tratamentului cu implant dentar poate fi influențată de starea generală de sănătate, condițiile existente în zona tratată și modul în care implantul este îngrijit.

Printre factorii care pot crește riscul apariției unor probleme se numără:

• igiena orală insuficientă;
• fumatul;
• inflamația sau infecția țesuturilor din jurul implantului;
• bruxismul, manifestat prin scrâșnirea sau încleștarea dinților;
• suprasolicitarea implantului;
• un volum sau o calitate osoasă insuficientă;
• anumite afecțiuni generale necontrolate, precum diabetul sau bolile cardiovasculare;
• unele tratamente medicamentoase;
• nerespectarea indicațiilor primite după intervenție;
• lipsa controalelor stomatologice periodice.

Prezența unuia dintre acești factori nu înseamnă automat că implantul va eșua. Riscurile sunt evaluate individual de medic, înaintea tratamentului și pe parcursul perioadei de monitorizare.

Implanturile dentare pot întâmpina probleme atât în perioada de vindecare, cât și după finalizarea tratamentului. Medicul stomatolog este cel care poate verifica stabilitatea implantului și starea osului și a gingiei din jur.

Cele mai frecvente semne care necesită o evaluare sunt:

• durerea sau disconfortul persistent;
• dificultatea sau durerea în timpul masticației;
• inflamarea gingiei;
• sângerarea repetată în zona implantului;
• retragerea gingiei;
• apariția secrețiilor sau a unui gust neplăcut;
• expunerea unei porțiuni metalice;
• mobilitatea implantului sau a lucrării protetice.

Aceste manifestări nu confirmă singure pierderea implantului. Cauza poate fi stabilită numai în urma unui control stomatologic.

Durere sau disconfort

Durerea și sensibilitatea pot face parte din procesul normal de vindecare imediat după inserarea implantului. Intensitatea acestora ar trebui însă să scadă treptat.

Durerea care persistă, se intensifică sau reapare după o perioadă fără simptome trebuie evaluată de medic. Aceasta poate fi asociată unei inflamații, suprasolicitării implantului sau unei alte probleme locale.

Informații suplimentare despre evoluția obișnuită după intervenție sunt disponibile în articolul despre simptomele după implantul dentar.

Inflamație sau sângerări în zona implantului

Gingia roșie, umflată sau care sângerează repetat poate indica o inflamație a țesuturilor din jurul implantului.

Într-un stadiu incipient, inflamația poate afecta numai țesuturile moi. Dacă evoluează și produce pierdere osoasă, poate afecta stabilitatea implantului. Igiena orală, controalele periodice și prezentarea la medic de la apariția primelor semne sunt importante pentru protejarea țesuturilor periimplantare.

Pentru informații detaliate despre această afecțiune, consultă articolul despre periimplantită și infecția din jurul implantului dentar.

Retragerea gingiei sau implantul devine vizibil

Dacă observi că o parte metalică a implantului sau a bontului a devenit vizibilă, este posibil ca gingia din jur să se fi retras.

Retracția gingivală poate avea cauze diferite și nu înseamnă automat că implantul trebuie îndepărtat. Totuși, zona trebuie evaluată pentru a verifica poziția componentelor, starea gingiei și nivelul osului din jur.

Nu încerca să acoperi sau să cureți agresiv suprafața expusă.

Dificultăți la masticație

Durerea, presiunea sau senzația că lucrarea nu mai este stabilă atunci când mesteci pot indica o problemă la nivelul implantului ori al componentelor protetice.

Până la consultație, evită să mesteci alimente dure pe partea afectată. Continuarea suprasolicitării poate deteriora componentele lucrării.

Mobilitatea implantului

Implantul inserat în os nu ar trebui să prezinte mobilitate. Dacă implantul propriu-zis se mișcă, este posibil ca acesta să nu se fi integrat în os sau să-și fi pierdut stabilitatea.

Senzația de mobilitate nu înseamnă însă întotdeauna că implantul este afectat. Se pot slăbi:

• bontul de vindecare;
• bontul protetic;
• șurubul care fixează lucrarea;
• coroana pe implant.

Examinarea clinică și, atunci când este indicată, o investigație radiologică pot arăta dacă problema afectează implantul, bontul sau lucrarea protetică.

Pentru pacient poate fi dificil să identifice piesa care se mișcă. Problemele apărute la nivelul implantului și cele care afectează lucrarea protetică pot produce senzații asemănătoare, dar tratamentul este diferit.

Dacă simți că implantul sau dintele montat pe acesta se mișcă:

1. Nu mesteca pe partea respectivă.
2. Nu testa mobilitatea în mod repetat cu limba sau cu degetele.
3. Nu încerca să strângi ori să lipești lucrarea.
4. Păstrează igiena zonei, fără periaj agresiv.
5. Programează cât mai repede o consultație stomatologică.

Dacă o componentă s-a desprins, păstreaz-o într-un recipient curat și adu-o la consultație.

Bontul de vindecare este o componentă temporară utilizată pentru modelarea gingiei înaintea realizării lucrării protetice.

Dacă bontul de vindecare s-a desprins:

• nu încerca să îl introduci sau să îl înfiletezi singur;
• nu folosi adezivi;
• păstrează piesa într-un recipient curat;
• evită să mesteci în zona respectivă;
• contactează clinica pentru o programare.

Este recomandat să anunți medicul fără să amâni, deoarece forma gingiei se poate modifica după desprinderea bontului.

Pacientul poate avea impresia că i-a căzut implantul dentar, deși s-a desprins doar coroana sau una dintre componentele care fixează lucrarea.

În această situație:

• păstrează componenta desprinsă;
• nu folosi adezivi pentru a o fixa;
• nu încerca să montezi singur piesa;
• evită masticația în zona respectivă;
• programează o consultație.

Medicul va verifica integritatea componentelor și stabilitatea implantului înainte de refacerea lucrării.

Posibilitatea de a păstra implantul depinde de piesa care se mișcă și de cauza problemei.

Dacă mobilitatea provine de la coroană, bont sau șurubul protetic, implantul poate fi stabil în os, iar problema poate fi remediată la nivelul lucrării.

Dacă implantul propriu-zis se mișcă, medicul trebuie să evalueze procesul de osteointegrare, osul și țesuturile din jur. În funcție de diagnostic, poate fi necesară tratarea inflamației, îndepărtarea implantului sau planificarea unei alte soluții.

Înlocuirea implantului nu trebuie realizată automat sau înainte de identificarea cauzei care a determinat pierderea stabilității.

În anumite situații, un implant care nu s-a integrat sau care nu mai poate fi menținut poate fi îndepărtat și înlocuit ulterior.

Posibilitatea și momentul inserării unui nou implant depind de:

• starea osului și a gingiei;
• cauza eșecului;
• existența unei inflamații;
• perioada necesară vindecării;
• necesitatea unei proceduri de augmentare osoasă;
• starea generală de sănătate a pacientului.

Planul de tratament este stabilit individual, după examinarea clinică și investigațiile necesare.

Solicită o consultație cât mai repede dacă observi:

• mobilitatea implantului sau a lucrării;
• durere intensă ori în creștere;
• umflare accentuată;
• secreții;
• sângerare care nu se oprește;
• febră;
• amorțeală persistentă;
• expunerea unei suprafețe metalice;
• desprinderea bontului, șurubului sau coroanei.

Dificultățile de respirație sau de înghițire reprezintă o urgență medicală și necesită ajutor imediat.

Pentru protejarea implantului și a lucrării protetice sunt importante:

• igiena orală zilnică;
• curățarea atentă a spațiilor din jurul implantului;
• controalele stomatologice periodice;
• ședințele profesionale de igienizare;
• evitarea fumatului;
• respectarea recomandărilor medicului;
• folosirea gutierei, dacă aceasta a fost recomandată pentru bruxism;
• prezentarea la control de la apariția mobilității sau a disconfortului.

Mai multe informații despre indicații sunt disponibile în secțiunea dedicată etapelor tratamentului cu implant dentar.

Mobilitatea implantului, desprinderea unei componente sau expunerea unei suprafețe metalice necesită o evaluare stomatologică. Medicul poate identifica dacă problema afectează implantul, bontul, șurubul protetic sau coroana și poate recomanda tratamentul potrivit.