Frica de dentist: ce soluții există pentru pacienții anxioși

Teama de dentist sau anxietatea dentară este una dintre cele mai frecvente forme de anxietate specifică. Potrivit studiilor, 27% dintre români prezintă o teamă severă de tratamente stomatologice, iar un procent si mai mare experimentează un nivel moderat de anxietate. 2 din 10 prezinta o anxietate atat de servera incat solicita direct sedare constienta pentru a putea trece prin tratamentul necesar.

Bianca Radu, psiholog în clinicile DENT ESTET și DENT ESTET 4 KIDS, ne explică, în acest articol, care sunt cauzele anxietății dentare, ce se întâmplă în creier și în sistemul nervos atunci când mergem la dentist, dar și care sunt soluțiile disponibile în clinicile DENT ESTET pentru pacienții anxioși. 

Corpul nostru este construit să ne protejeze, iar sistemul nervos evaluează în permanență, la nivel inconștient, dacă mediul în care ne aflăm este sigur sau poate reprezenta o amenințare. Atunci când percepe un posibil pericol, acesta activează automat mecanismele de apărare ale organismului.

În cabinetul stomatologic, există numeroși stimuli care pot fi interpretați de creier ca semnale de amenințare:  

• invadarea spatiului intim;
• sunetul frezei;
• mirosurile specifice;
• lumina puternică;
• poziția intinsa pe scaun;
• senzatia de a avea control redus asupra situatiei;
• amintirile unor experiente neplăcute din trecut.  

“Din această perspectivă, frica de dentist nu este o alegere, ci o reacție biologică de protecție. Neurocercetatorul Stephen Porges a dezvoltat teoria polivagala, un model ce încearca sa creeze un cadru util pentru a înțelege modul în care sistemul nervos răspunde la percepția de siguranță sau pericol. Conform acestui model, sistemul nostru nervos cauta permanent raspunsul la o intrebare simpla: "Sunt în siguranță?". Dacă raspunsul este "da", putem comunica, coopera, învata si tolera mai usor disconfortul. Dacă raspunsul este "nu", organismul activeaza mecanisme automate de aparare: lupta, fuga sau - in situatii percepute ca fiind coplesitoare - blocaj si retragere.” - Bianca Radu

Frica de dentist se poate manifesta diferit de la un pacient la altul. Unele persoane devin agitate doar la gândul că vor merge la cabinetul stomatologic și amână sau evită complet consultațiile.

În situația în care ne aflăm deja în cabinet, creierul poate interpreta anumiți stimuli ca fiind periculoși, iar organismul activează automat răspunsul la stres. Ritmul cardiac crește, respirația devine superficială, mușchii se încordează, iar atenția se concentrează asupra posibilelor amenințări. Aceste reacții apar înainte ca persoana să poată analiza rațional situația.

O altă formă de manifestarea poate fi blocajul. Pacientul „îngheață” și nu mai reușește să comunice ce simte sau ce îl deranjează.

“În cazul copiilor, blocajul poate fi confundat uneori cu acceptarea tratamentului. Un copil poate părea cooperant la prima ședință, deși, în realitate, este copleșit de teamă. La următoarea vizită, când știe deja ce urmează, poate refuza tratamentul sau poate deveni necooperant. Aceste manifestări nu indică lipsă de curaj, ci reprezintă modul prin care sistemul nervos încearcă să protejeze persoana în fața unui pericol perceput.” - Bianca Radu

Atunci cand un pacient este anxios, cel mai probabil va adopta unul din 2 comportamente:  

• Evită sa se programeze;
• Anulează programarea sau nu se prezinta.

Consecința este un cerc vicios: cu cât vizita la medicul stomatolog este amânată mai mult, cu atât problemele orale pot deveni mai severe, iar perspectiva unui tratament complex poate accentua anxietatea.  

Ce probleme se pot agrava/acutiza dacă amânăm vizita la medic:

• cariile aflate într-un stadiu incipient se pot extinde și provoca durere acută sau infecție (abces dentar);
• problemele gingivale se pot agrava în absența tratamentului, afectând treptat țesuturile care susțin dinții (boală parodontala);
• problemele ortodontice, precum înghesuirile dentare sau mușcătura incorectă, se pot accentua și pot afecta masticația, igiena orală și distribuirea corectă a presiunilor asupra dinților;
• dinții pierduți și neînlocuiți duc, în timp, la retracții gingivale și la nevoie unor proceduri mai complexe, precum adiții osoase sau tratamente cu implanturi dentare de tip All-on-4, pentru înlocuirea dinților de pe o întreagă arcadă dentară;

„Paradoxal, vizitele periodice sunt mai puțin stresante decât prezentarea la medic doar atunci când apare o urgență. Identificarea problemelor dentare într-un stadiu incipient permite, de regulă, intervenții mai simple și mai ușor de tolerat.” – Bianca Radu 

Frica de dentist poate fi redusă printr-o abordare adaptată nivelului de anxietate, experiențelor și nevoilor fiecărui pacient. Consultația de acomodare, comunicarea deschisă, controlul durerii și planificarea tratamentului în etape pot contribui la construirea unei experiențe mai predictibile și mai ușor de tolerat.

Consultația de acomodare

Pentru pacienții anxioși, prima vizită poate fi dedicată discuției, evaluării și familiarizării cu mediul medical, fără presiunea începerii imediate a unui tratament.  

Pentru adulți - cabinetul stomatologic modern, un spațiu al siguranței

În cazul adulților anxioși, consultația de acomodare oferă timpul necesar pentru discutarea temerilor și a experiențelor anterioare. Atunci când echipa creează un mediu predictibil, empatic și colaborativ, iar pacientul simte că este văzut, ascultat și implicat în luarea deciziilor, tratamentul devine mai ușor de tolerat.  

Experiențele pozitive pot modifica treptat asocierea dintre vizita la dentist și pericol, contribuind la reducerea anxietății.

Pentru copii – familiarizarea cu medicul înainte de apariția problemelor dentare

În cazul copiilor, acomodarea cu medicul stomatolog pediatru este recomandată încă de la apariția primilor dinți, înainte să apară durerea.  

De obicei, prima vizită este una de acomodare, dedicată:

• cunoașterii medicului
• explorării cabinetului  
• familiarizării cu instrumentele și sunetele specifice.

Medicul îi va explica, pe înțelesul său, ce urmează să se întâmple, îi va arăta instrumentele și îi poate respecta ritmul de adaptare. 

Comunicarea pas cu pas cu medicul

Cercetările din psihologie și medicina arata constant ca relatia dintre pacient si profesionistul din sanatate influențeaza nivelul anxietatii și chiar perceptia durerii.

Nivelul stresului scade atunci când pacientul simte că:

• este ascultat;
• primeste explicatii clare;
• detine un anumit control asupra procedurii.

Cu alte cuvinte, sentimentul de siguranta nu este dat doar de tehnologia moderna sau de lipsa durerii, ci cantareste foarte mult calitatea relatiei umane, cu atat mai mult cand avem de-a face cu pacienti anxiosi.

Uneori, cateva gesturi aparent mici pot face o diferenta enorma:  

“Pentru sistemul nervos, toate acestea sunt indicii că persoana nu este singura si ca situatia este sub control, crescand increderea pacientului in echipa medicala. Creste astfel gradul de cooperare medic - pacient si fiecare ramane cu o experienta pozitiva in urma interactiunii, chiar daca tratamentul in sine poate fi uneori mai putin placut. Experienta este cea care se graveaza in minte si in corp.” – Bianca Radu

Anestezia locală

Anestezia locală este utilizată în numeroase tratamente stomatologice pentru a bloca temporar sensibilitatea în zona asupra căreia intervine medicul și pentru a preveni apariția durerii în timpul procedurii. Pacientul rămâne conștient și poate comunica permanent cu echipa medicală.

înainte de începerea tratamentului, medicul va explica pacientului că, deși zona este anesteziată, pacientul poate percepe anumite senzații de presiune, disconfort sau vibrație, însă aceastea sunt diferite de durere.  

Este important ca pacientul să îi comunice medicului orice senzație neplăcută apărută în timpul procedurii, astfel încât tratamentul să poată continua în condiții de confort.

Sedarea dentară

Sedarea conștientă poate fi recomandată pacienților cu anxietate accentuată sau cu fobie dentară, pentru a-i ajuta să parcurgă tratamentul într-o stare de calm și confort sporit. Aceasta poate fi utilă mai ales în cazul procedurilor complexe, al ședințelor mai lungi sau atunci când teama împiedică realizarea tratamentului necesar.

Indicația pentru sedare se stabilește individual, numai după evaluarea stării generale de sănătate, a istoricului medical și a nivelului de anxietate. Medicul va alege metoda potrivită și va explica pacientului cum se desfășoară procedura și ce recomandări trebuie respectate.

Sedarea nu este necesară pentru toți pacienții anxioși. În multe situații, consultația de acomodare, comunicarea pas cu pas, stabilirea unui semnal pentru pauză și realizarea tratamentului în ritmul pacientului pot contribui la reducerea fricii.

Tratamentele etapizate

Pentru pacienții anxioși, planul de tratament poate fi împărțit în ședințe mai scurte, adaptate nivelului individual de confort. În prima etapă sunt prioritizate urgențele și problemele care necesită intervenție rapidă, iar celelalte proceduri sunt programate treptat.

Această abordare îi oferă pacientului timpul necesar pentru a se familiariza cu medicul, cu echipa și cu mediul din cabinet. Fiecare experiență pozitivă poate contribui la creșterea încrederii și la reducerea anxietății înaintea ședințelor următoare. 

Pregătirea pentru consultație începe înainte ca pacientul să ajungă în cabinet. Un alt pas important este menționarea acestor temeri încă din momentul programării.

Pentru început, pacientul poate opta pentru o consultație dedicată discuției și evaluării, fără să programeze direct un tratament complex. În cadrul acesteia, poate vorbi deschis despre experiențele anterioare, poate pregăti o listă cu întrebările care îl preocupă și poate solicita explicații clare despre procedurile recomandate, senzațiile pe care le-ar putea percepe și opțiunile disponibile pentru controlul durerii.

Managementul anxietății dentare la adulți

Este recomandat ca vizita să fie programată într-un moment al zilei în care pacientul este mai odihnit și mai puțin presat de alte responsabilități. Înaintea consultației, este bine să evite poveștile alarmante, experiențele negative relatate de alte persoane sau informațiile care îi pot intensifica teama.

Odată ajuns la clinică, pacientul poate practica timp de câteva minute respirația abdominală, cu un expir lent și prelungit. Această tehnică poate contribui la reducerea tensiunii și la reglarea răspunsului de stres.

Înainte de începerea tratamentului, pacientul este încurajat să adreseze întrebările care îl preocupă și să stabilească împreună cu echipa medicală un semnal prin care poate solicita o pauză. Faptul că poate opri temporar procedura îi oferă un sentiment mai mare de control și îi poate consolida încrederea în medic.

Hipnoza nu înseamnă să pierzi controlul

O altă strategie poate fi autohipnoza, prin care pacientul își concentrează atenția asupra unui loc în care s-ar simți calm și în siguranță.  

“Pacienții își pot imagina că sunt în orice alt loc decât cabinetul stomatologic. Își pot imagina acel spațiu cât mai detaliat, folosindu-se de toate simțurile. Dacă își vor permite să se ancoreze în acel loc cu toate simturile, vor reusi sa se bucure de o experienta pozitiva si cu un disconfort semnificativ redus. Însă, aceste tehnici nu elimină complet frica, dar pot reduce nivelul de activare a sistemului nervos și pot crește senzația de siguranță și control.” – Bianca Radu

Managementul anxietății dentare la copii

În cazul copiilor, prevenirea anxietății începe prin familiarizarea timpurie cu medicul stomatolog. Potrivit recomandărilor Academiei Americane de Stomatologie, prima vizită a copilului la medicul stomatolog pediatru ar trebui să aibă loc la vârsta de 1 an sau, cel târziu, la 6 luni de la apariția primului dinte.

Înaintea vizitei, este recomandat ca părinții să evite poveștile alarmante și expresiile care pot anticipa durerea. Copilului îi poate fi prezentată consultația într-un mod calm și simplu, fără promisiuni absolute, lăsând medicul să îi explice, pe înțelesul său, ce urmează să se întâmple.

În cadrul clinicilor DENT ESTET 4 KIDS există psihologi care oferă soluții pentru tratarea copiilor anxioși. În timpul acestor întâlniri, copiii sunt ajutați să-și depășească temerile și să se familiarizeze treptat cu mediul și echipa medicală.  

“Este important ca medicul și părintele să îi respecte ritmul și să nu interpreteze blocajul drept cooperare. Experiențele repetate în care copilul se simte ascultat și în siguranță pot construi treptat o relație pozitivă cu medicul stomatolog.” – Bianca Radu 

Persoanele cu anxietate severa sau fobie dentara este important sa se adreseze unui psiholog care colaboreaza cu echipele medicale.  Aceasta colaborare poate aduce beneficii importante si reduce timpul si disconfortul tratamentelor.

Psihoterapeutul ii ajuta pe pacienti sa inteleaga mecanismele fricii, sa identifice gandurile catastrofice si sa invete strategii eficiente de reglare emoționala si expunere graduala si controlata la fricile lor.

Alergiile la anumite medicamente, sangerare sau salivatie excesiva, durere si anxietate puternica, pot fi usor gestionate prin tehnicile de relaxare si hipnoza clinică realizate de un hipnoterapeut specializat in hipnoza medicala.  

În concluzie, strategiile prin care putem manageria sentimentul de teamă sau anxietate nu elimină complet frica, însă pot reduce nivelul de activare al sistemului nervos si pot creste senzatia de siguranta si control.  

“Frica de dentist este o reactie fireasca a unui sistem nervos care incearca sa ne protejeze. Aceasta nu trebuie privită ca o slabiciune si nici ca un obstacol imposibil de depasit. Atunci când înțelegem acest lucru, putem transforma experienta din cabinet intr-una in care siguranța, încrederea și colaborarea devin la fel de importante ca tratamentul în sine.” – Bianca Radu 

1. Armfield JM, Heaton LJ. - Management of fear and anxiety in the dental clinic: a review. Australian Dental Journal, 2013
2. Gordon D, Heimberg RG, Tellez M, Ismail AI. - A critical review of approaches to the treatment of dental anxiety in adults, Journal of Anxiety Disorders, 2013
3. Porges SW -  The Polyvagal Theory: Neurophysiological Foundations of Emotions, Attachment, Communication, and Self-Regulation. W.W. Norton, 2011.
4. Porges SW - The Pocket Guide to the Polyvagal Theory. W.W. Norton, 2017.
5. Patel B., Potter C., Mellor A.C. - The use of hypnosis in dentistry: a review. Dental Update, 2000
6. Wolf TG, Schläppi S, Benz CI, Campus G. - Efficacy of Hypnosis on Dental Anxiety and Phobia: A Systematic Review and Meta-Analysis. Brain Sciences, 2022
7. Dilmahomed H., Jovani-Sancho M. - Hypnoanalgesia in Dentistry: A Literature Review. American Journal of Clinical Hypnosis, 2019