HPV oral: simptome, cauze, riscuri și când trebuie să mergi la medic

Infecția cu virusul papiloma uman (HPV) este una dintre cele mai frecvente infecții virale la nivel mondial. Cunoscută în special pentru asocierea cu leziunile din sfera genitală, HPV poate afecta și cavitatea orală și orofaringele (amigdalele, palatul moale, pereții faringieni). 

De multe ori, HPV oral nu provoacă simptome sau complicații, fiind o infecție tranzitorie care este eliminată spontan de sistemul imunitar. Totuși, anumite tulpini de HPV pot determina apariția unor leziuni persistente sau pot fi asociate, în timp, cu dezvoltarea unor forme de cancer orofaringian.

Din acest motiv, este important ca orice modificare la nivelul cavității orale care persistă mai mult de două săptămâni să fie evaluată de un medic stomatolog sau specialist ORL. Un consult efectuat la timp poate face diferența între o leziune benignă și una care necesită investigații suplimentare.

HPV-ul oral reprezintă infecția cu virusul papiloma uman localizată pe limbă, mucoasa obrajilor, palatul moale, amigdale sau pereții faringieni laterali și posterior. Potrivit NHS, HPV este un grup foarte comun de virusuri, iar majoritatea infecțiilor nu provoacă simptome și sunt eliminate spontan de organism.

Există peste 200 de tipuri de HPV, dintre care doar o parte infectează mucoasa orală. Unele sunt considerate tulpini cu risc scăzut care nu provoacă simptome sau pot determina apariția unor papiloame sau excrescențe benigne. Există, însă, și tulpini clasificate cu risc crescut, fiind implicate în apariția anumitor cancere orofaringiene, în special HPV 16. 

„Este important de subliniat că nu orice infecție orală cu HPV evoluează către cancer. În cele mai multe situații, sistemul imunitar elimină virusul în decurs de 1-2 ani, fără consecințe pe termen lung.” - Dr. Vanda Popa, Doctor în Științe medicale, medic stomatolog cu expertiză în Parodontologie și Estetică dentară.

Transmiterea HPV-ului oral are loc în principal prin contact direct între mucoase. Contactul sexual oral reprezintă cea mai frecventă cale de transmitere demonstrată în studiile clinice, însă virusul poate fi transmis și prin alte forme de contact intim apropiat.

Riscul de infectare poate crește odată cu numărul partenerilor sexuali sau în prezența altor factori care afectează răspunsul imun. 

Fumatul și consumul excesiv de alcool nu determină apariția infecției, însă favorizează persistența virusului și cresc riscul apariției leziunilor precanceroase sau canceroase.

“Transmiterea și evoluția infecției diferă de la o persoană la alta. Multe persoane sunt purtătoare ale virusului fără să știe acest lucru și fără să dezvolte vreodată manifestări clinice.” - Dr. Vanda Popa. 

HPV-ul oral poate evolua fără simptome o perioadă îndelungată, motiv pentru care multe persoane nu știu că sunt purtătoare ale virusului. Atunci când apar manifestări clinice, acestea pot varia de la leziuni vizibile la nivelul cavității bucale până la simptome persistente la nivelul gâtului. 

Leziuni sau excrescențe în gură

Cele mai frecvente manifestări ale HPV-ului oral sunt mici excrescențe sau formațiuni cu aspect papilomatos localizate pe limbă, mucoasa obrajilor, palatul moale sau amigdale. De cele mai multe ori acestea sunt nedureroase și sunt descoperite întâmplător în timpul unui consult stomatologic.

“Aceste leziuni pot semăna cu alte afecțiuni benigne ale mucoasei orale, motiv pentru care nu pot fi diagnosticate doar prin simpla lor observare. În unele cazuri este necesară biopsia pentru stabilirea naturii lor.” - Dr. Vanda Popa

Simptome la nivelul gâtului

Atunci când infecția afectează orofaringele, pot apărea simptome precum:

• durere persistentă în gât
• răgușeală
• dificultăți sau durere la înghițire
• senzația de corp străin ori nod în gât.

Aceste simptome nu sunt specifice HPV și pot avea numeroase alte cauze, inclusiv infecții virale, amigdalite cronice sau reflux gastroesofagian. Persistența lor impune însă un consult medical.

Semne care trebuie verificate rapid

Există câteva simptome care nu trebuie ignorate: 

• leziune orală care nu se vindecă în două săptămâni
• apariția unui nodul la nivelul gâtului
• sângerări spontane
• durere de ureche fără explicație
• scădere involuntară în greutate.

Aceste manifestări nu indică obligatoriu un cancer, însă pot reprezenta semnale de alarmă care justifică investigații suplimentare. Potrivit Centers for Disease Control and Prevention (CDC), durerea persistentă în gât, ganglionii măriți, răgușeala și dificultatea la înghițire sunt simptome care necesită evaluare medicală.

Majoritatea infecțiilor orale cu HPV dispar spontan și nu produc probleme de sănătate. Cu toate acestea, în anumite situații virusul persistă în țesuturi, iar această persistență reprezintă principalul factor asociat dezvoltării unor leziuni precanceroase sau canceroase.

Tulpinile HPV cu risc înalt, în special HPV 16, au fost asociate cu cancerele localizate la nivelul amigdalelor, bazei limbii, palatului moale și pereților orofaringelui. Apariția acestor forme de cancer depinde însă de mai mulți factori, printre care:

• durata infecției
• fumatul
• consumul de alcool
• sistemul imun al pacientului.

„În practica stomatologică vedem frecvent leziuni orale care nu au legătură cu HPV. De aceea este esențial ca diagnosticul să fie stabilit după un consult clinic și, atunci când este necesar, prin investigații suplimentare.” - Dr. Vanda Popa, medic stomatolog cu expertiză în Parodontologie și Estetică dentară.

Diagnosticul începe cu o examinare atentă realizată de medicul stomatolog sau medicul ORL. Sunt evaluate aspectul leziunii, localizarea, dimensiunile și eventualele modificări asociate.

Dacă există suspiciunea unei leziuni cu risc crescut, medicul poate recomanda biopsie și examen histopatologic. În anumite cazuri sunt indicate investigații imagistice sau teste moleculare, în funcție de contextul clinic.

"Este important de reținut că diagnosticul nu poate fi stabilit doar pe baza fotografiilor sau a simptomelor descrise de pacient. Numeroase afecțiuni orale pot avea un aspect asemănător." - Dr. Vanda Popa

În prezent, nu există un tratament care să elimine virusul HPV din organism. Tratamentul este orientat către leziunile și afecțiunile asociate infecției, iar în multe cazuri sistemul imunitar reușește să elimine virusul în mod natural în decurs de unul până la doi ani.

Leziunile mici și stabile pot necesita doar supraveghere periodică. În schimb, formațiunile persistente sau suspecte pot fi excizate chirurgical, tratate cu laser sau prin alte metode recomandate de specialist.

Automedicația și utilizarea diferitelor soluții aplicate local fără recomandarea medicului nu sunt indicate și pot întârzia diagnosticul corect.

Vaccinarea împotriva HPV este cea mai eficientă metodă de prevenire a infecțiilor cu tulpinile cu risc oncogen și este recomandată conform programelor naționale de vaccinare și ghidurilor internaționale.

De asemenea, renunțarea la fumat, limitarea consumului excesiv de alcool, practicarea sexului protejat și controalele stomatologice periodice contribuie la menținerea sănătății cavității orale și la depistarea precoce a eventualelor modificări.

Solicită un consult dacă observi:

• o leziune orală care nu se vindecă în decurs de două săptămâni
• dacă apare un nodul la nivelul gâtului
• dacă ai durere persistentă la înghițire
• răgușeală
• modificări ale limbii sau amigdalelor.

De asemenea, evaluarea este recomandată dacă ai fost diagnosticat anterior cu HPV într-o altă regiune a corpului și observi modificări la nivelul cavității orale. În România, primul consult poate fi efectuat de medicul stomatolog, medicul ORL sau, în anumite situații, de medicul dermatovenerolog, care vor decide dacă sunt necesare investigații suplimentare.

„Consultațiile stomatologice periodice nu sunt importante doar pentru sănătatea dinților. În timpul examenului clinic evaluăm întreaga mucoasă orală și putem identifica din timp leziuni care, altfel, ar putea trece neobservate de pacient.” - Dr. Vanda Popa

În concluzie, HPV-ul oral este o infecție frecventă, care în cele mai multe cazuri evoluează fără simptome și este eliminată natural de organism. Deși unele tulpini pot fi asociate cu apariția cancerului orofaringian, acest lucru nu înseamnă că orice persoană infectată va dezvolta o astfel de afecțiune.

Controalele stomatologice regulate, recunoașterea semnelor de alarmă și prezentarea la medic atunci când apar modificări persistente la nivelul cavității orale sunt esențiale pentru un diagnostic precoce. Informarea corectă și măsurile de prevenție, inclusiv vaccinarea împotriva HPV, contribuie la reducerea riscului de complicații și la menținerea sănătății orale.

1. National Cancer Institute (NCI) - HPV and Cancer, 2025
2. Centers for Disease Control and Prevention (CDC) - HPV and Oropharyngeal Cancer, 2024
3. National Health Service (NHS) - Human papillomavirus (HPV), 2026
4. Gillison ML, Chaturvedi AK, Anderson WF, Fakhry C - Epidemiology of Human Papillomavirus–Positive Head and Neck Squamous Cell Carcinoma, Journal of Clinical Oncology. 2015