Implantul dentar și perioada de vindecare: ce este normal și ce semnale de alarmă impun vizita la implantolog

Vindecarea după implant dentar este o etapă esențială pentru succesul tratamentului și pentru stabilitatea pe termen lung a implantului. După intervenție, este normal ca organismul să treacă printr-un proces de recuperare, în care unele simptome sunt firești, iar altele pot necesita atenție medicală.

Perioada de vindecare după implant dentar poate fi împărțită două etape. Prima este rapidă, 1–2 săptămâni, timp în care gingia se închide treptat, iar inflamația se reduce. A doua etapă este osteointegrarea, un proces mai lent, care durează între 3 și 6 luni și în care implantul se fixează în os, devenind stabil și funcțional, asemănător unui dinte natural.

Succesul unui implant dentar nu se încheie odată cu intervenția chirurgicală, ci depinde în mare măsură de modul în care decurge procesul de osteointegrare.

Este normal să apară anumite reacții după inserarea implantului dentar. Acestea fac parte din procesul normal de vindecare și, de regulă, nu trebuie să îngrijoreze pacientul.

În primele zile după intervenție, semnele normale includ durere ușoară spre moderată, edemul, echimoze (vânătăi) și sângerare discretă.

Inflamația moderată (edemul)

“Umflătura gingiei și a zonei faciale adiacente este frecventă în cazurile de intervenții mai complexe, precum cele care includ augmentare osoasă (adiție de os). Acest lucru se întâmplă, deoarece este o reacție naturală la stresul chirurgical, o procedură care implică manipularea țesuturilor, deci o inflamație controlată. Mărimea acestuia este corelată cu amploarea intervenției, dar şi cu reactivitatea individuală a pacientului.”, explică Dr. Marina Băjinaru, Medic Specialist Chirurgie Dento-Alveolară în cadrul clinicilor DENT ESTET.

Edemul atinge vârful după 48–72 de ore, apoi începe să se retragă.

În această etapă, se recomandă menținerea unei temperaturi locale scăzute, prin comprese reci sau pungi cu gheață.

Durerea ușoară până la moderată

Este normal să apară, de asemenea, o durere ușoară după implant dentar, mai ales în primele 24–48 de ore. Această senzație de disconfort după implant poate fi mai pronunțată în timpul masticației și se manifestă, de regulă, ca o jenă dureroasă locală. Intensitatea poate varia de la un pacient la altul, însă durerea este, în general, controlabilă.

Pentru calmarea disconfortului, medicul poate recomanda antialgice și antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care sunt eficiente în majoritatea cazurilor.  

Sângerări, vânătăi (echimoze)

În mod normal, sângerarea plăgii postchirurgicale se oprește după 5-20 minute prin formarea cheagului sangvin. Saliva poate fi de culoare roz sau roșiatică timp de cateva zile, însă acest lucru nu trebuie să alarmeze.  

În anumite situații, însă, pot să apară hemoragii postextracționale caracterizate prin pierderi sangvine importante.  

Vânătăile locale (echimozele) sunt, de asemenea, normale.  

“Acestea nu necesită tratament, deoarece se remit spontan pe parcursul a 5-7 zile. De obicei este însoțită de hematom. Se recomandă antibioprofilaxia pentru a evita suprainfectarea hematomului și comprese reci pentru a grăbi remisia. Sunt vizibile mai ales la pacienții cu fragilitate vasculară, dispar treptat în câteva zile.”, precizează Dr. Marina Băjinaru.

Trismusul persistent

Trismusul este definit ca limitarea deschiderii arcadelor dentare, consecință a spasmului musculaturii masticatorii. Este de obicei o complicație trecătoare ce se remite complet după 7-8 zile. Tratamentul se limitează la administrarea unor antiinflamatoare nesteroidiene.

În faza acută se recomandă comprese calde, analgezice și dacă este necesar, miorelaxante. Compresele se aplică pentru 20 de minute la fiecare oră.

Dacă durerea nu cedează, se pot administra diazepam sau alte medicamente din familia benzodiazepinelor, pentru relaxarea musculară.

“Se recomandă, de asemenea, mecanoterapie, constând în mişcări de deschidere, închidere și lateralitate timp de 5 minute, la fiecare 3-4 ore. Pacientul constată de obicei o ameliorare în primele 48 de ore. Tratamentul va fi însă continuat până la remisia completă a simptomatologiei.”, explică Dr. Marina Băjinaru. 

Amorțeală trecătoare

Acest simptom se datorează traumatizării intraoperatorii a nervului alveolar inferior, mentonier sau chiar lingual și au o incidență destul de scăzută.

În general aceste tulburări au o durată de timp redusă, dar în cazul unor leziuni mai importante pot persista aproximativ 6 luni.  

“Se manifestă prin apariția unor hipoestezii, parestezii, dureri de tip nevralgiform sau chiar anestezii pe teritoriul nervului lezat. Pentru a preveni acest tip de leziuni este necesară o evaluare preoperatorie corectă și o gestionare a tuturor timpilor operatori.”, menționează Dr. Marina Băjinaru. 
 

Edemul care nu dispare

În cazul în care, după tratamentul cu implant dentar, umflătura crește excesiv, devine dură sau se extinde rapid pe față, e un semnal de alarmă și trebuie anunțat medicul stomatolog.

Durerea intensă sau durerea care persistă peste limita normală

Dacă durerea persistă mai mult de două săptămâni, după intervenție, sau reapare după ce inițial s-a ameliorat, este important ca pacientul să contacteze medicul stomatolog pentru o evaluare suplimentară.  

Aceste simptome pot indica o posibilă complicație, precum o infecție.

Sângerarea abundentă sau care nu se oprește

În funcție de momentul apariției hemoragiei postextracționale aceasta poate fi clasificată astfel:

• hemoragie imediat prelungită - sângerea continuă peste perioada normală de formare a cheagului și nu există tendința de oprire spontană;
• hemoragie precoce, sângerea reapare la 2-3 ore de la extracție;
• hemoragie tardivă - sângerea se declanșează la câteva zile de la extracție.

“Hemoragiile apar din cauza unor factori locali și/sau generali care, fie se opun formării cheagului, fie favorizează liza prematură a acestuia. Sângerarea activă, care nu se oprește de la sine sau prin metodele clasice de compresie, trebuie anunțată. În caz de reapariție a hemoragiei, pacientul poate menține tamponamentul compresiv pentru cel mult 48-72 ore, în cazul sângerarilor masive.”, explică Dr. Marina Băjinaru.

Febra crescută și simptome generale accentuate

Febră peste 38°C sau care durează mai mult de 2-3 zile, cu stări de oboseala și frisoane sunt semne de suprainfectare a plăgii postchirurgicale.

În astfel de situații, este nevoie de intervenția medicului stomatolog, care poate prescrie medicamente pentru tratarea infecției și reducerea stării febrile.

Secrețiile purulente sau gustul neplăcut

Supurația postoperatorie se manifestă, în general, în primele 15 zile după intervenție, însă, în situații clinice rare, poate apărea și la 1–2 luni postoperator, cu o incidență raportată între 2% și 5,6%.

În această categorie sunt incluse complicațiile infecțioase ale plăgii chirurgicale, ale grefei osoase și, în anumite cazuri, ale sinusului maxilar, atunci când implantul este inserat în această regiune.  

“De exemplu, o sinuzită maxilară acută apărută după o intervenție de sinus lifting poate reprezenta, de fapt, o reacutizare a unei infecții sinusale cronice preexistente. De aceea, este esențial ca aceste afecțiuni să fie identificate încă din etapa de diagnostic și stabilire a indicației chirurgicale și tratate corespunzător în faza preventiv-terapeutică, înainte de efectuarea intervenției chirurgicale.”, a precizat Dr. Marina Băjinaru. 

Un implant dentar stabil este esențial pentru succesul tratamentului pe termen lung. În mod normal, implantul trebuie să fie complet fix în os, printr-un proces numit osteointegrare.

Există situații în care acest proces nu se realizează corect, iar implantul devine mobil, un semn important că tratamentul poate fi compromis. Potrivit cercetărilor, stabilitatea implantului este influențată și de suprafața șurubului implantului. Astfel, s-a constatat faptul că gradul de rugozitate a implantului este direct proporțional cu gradul de afectare a stabilității secundare.

Factori care influențează procesul de osteointegrare:

• Biocompatibilitatea dintre materialul implantului dentar și os
• Caracteristicile microscopice ale implantului dentar și suprafața șurubului
• Calitatea și cantitatea țesutului osos al pacientului
• Sistemul imunitar al pacientului
• Calitatea intervenției chirurgicale prin respectarea protocolului chirurgical.

“Uneori, mobilitatea poate proveni de la coroana sau bontul protetic, care s-au slăbit. Diferența poate fi stabilită doar de medic, prin examen clinic și radiologic. Cu toate acestea, dacă mobilitatea este asociată cu durere, sângerare sau secreții purulente, există o probabilitate mare ca implantul să fie compromis. În schimb, dacă se percepe doar o ușoară mișcare în timpul masticației, fără durere, cel mai probabil este vorba despre o coroană slăbită, deșurubată.”, explică medicul din cadrul echipei DENT ESTET.

Fumatul, alimentația neadecvată, igiena orală postoperatorie incorectă și unele medicamente pot determina creșterea incidenței de apariție a infectiei postchirurgicale. Pentru prevenirea acestei complicații este necesară instituirea unor măsuri preoperatorii - igienizarea riguroasă a cavității bucale și clătirea cu un colutoriu cu clorhexidină pentru reducerea încărcării bacteriene a zonei operatorii.

De asemenea pacientul postoperator va respecta cu strictete măsurile de igiena orală.

După inserarea unui implant dentar, alimentația trebuie să fie alcătuită din alimente moi, reci/la temperatura camerei (supe pasate, iaurt, piureuri) în primele 24-48 de ore, evitând mestecatul pe partea operată, alimente crocante, fierbinți, picante, lipicioase, băuturi carbogazoase și alcool, pentru a permite vindecarea, a preveni infecțiile și iritațiile. 

1. Duncan P.G., M.M. Cohen, et al. - Postoperative complications: Factors of significance to anaesthetic practice, Canadian Journal of Anaesthia, 1987
2. M.A. Pogrel, J. Bryant, J. Regezi - Nerve damage associated with inferior alveolar nerve blocks, Journal of American Dental Associated, 1995.
3. P. I. Branemark - Osseointegration and its experimental background, The Journal of Prosthetic Dentistry, 1980
4. E.F. Eriksen - Normal and pathological remodeling of human trabecular bone: three dimensional reconstruction of the remodeling sequence in normal and in metabolic bone disease, Endocrine Reviews