Tartrul dentar

Ce este, cauzele apariției, modalități de prevenție și tipuri de tratament

De multe ori, primul lucru pe care îl observi la o persoană pe care o întâlnești pentru prima dată este zâmbetul. Din cauza unei igiene orale necorespunzătoare, zâmbetul își poate pierde din strălucire. Tartrul este una dintre problemele orale care apar când periajul nu este realizat corect, când obiceiurile alimentare nu sunt printre cele mai bune sau când vizitele la medicul stomatolog nu sunt realizate cu periodicitate.

Ce este tartrul dentar?

Tartrul reprezintă acele depozite dure, calcificate, care se formează pe suprafața dinților și gingiilor. Acesta se formează când bacteriile care se găsesc, în mod natural, în cavitatea bucală se amestecă cu resturile alimentare și formează o peliculă lipicioasă, denumită placă bacteriană.

Aproximativ 25.000 de bacterii sunt implicate în formarea plăcii dentare. În primele ore de la formare, placa dentară poate fi îndepărtată mecanic, însă ulterior se întărește, iar procesul devine mai dificil.

Dacă placa bacteriană nu este îndepărtată printr-o igienă orală adecvată, respectiv periaj zilnic și folosirea aței dentare, se întărește și se decolorează, iar rezultatul final este apariția tartrului. De regulă, placa dentară se transformă în tartru după aproximativ 10 zile. Pe scurt, tartrul reprezintă mineralizarea plăcii bacteriene.

Tartrul reprezintă o problemă estetică, dar și una medicală. De culoare galben sau maro, tartrul dentar face dificilă curățarea orală acasă. Pentru că suprafața tartrului este aspră, îndepărtarea plăcii bacteriene este mai greu de realizat cu ajutorul periuței de dinți și a aței dentare. Din acest motiv, pot apărea probleme orale, precum respirație urât mirositoare, carii dentare și boli gingivale.

De regulă, tartrul se formează pe suprafața externă a molarilor superiori, pe suprafața internă a dinților inferiori, dar și în spațiile dintre dinți.

Tipuri de tartru dentar

În funcție de poziția față de gingie, există două tipuri de tartru: supragingival și subgingival.


Tartrul supragingival

Tartrul supragingival are, în prima fază, o culoare alb-gălbui și o consistență redusă și grunjoasă. În timp, consistența și aderența tartrului supragingival cresc, iar culoarea poate ajunge la maro sau negru, ca urmare a impregnării cu pigmenți alimentari.  Acest lucru se întâmplă mai ales persoanelor care fumează, consumă alcool, ceai sau cafea. Mineralizarea tartrului supragingival se face din cauza salivei.


Tartrul subgingival

Tartrul subgingival are culoare închisă, de la maroniu la negru, iar consistența este mai mare. Este foarte aderent și mai greu de dislocat în comparație cu cel supragingival. Tartrul subgingival nu afectează doar gingiile, ci și dentina, țesuturile conjunctive și oasele. Mineralizarea tartrului subgingival se face din cauza prezenței sângelui.

Cauzele apariției tartrului dentar

Depunerile de tartru se pot dezvolta la orice vârstă, cauzele fiind atât de natură genetică, dar și din pricina unor obiceiuri greșite în ceea ce privește igiena orală și consumul alimentelor și băuturilor.

În primul rând, structura dentară a unei persoane poate fi unul dintre factorii de risc pentru depunerile de tartru. Înghesuirea dentară face ca periajul să fie mai greu de realizat, drept urmare riscul apariției tartrului dentar este unul ridicat.

Nivelul scăzut de salivă în cavitatea bucală este, totodată, un factor de risc pentru formarea tartrului. Alimentele, precum și anumite vicii (fumatul) pot cauza apariția tartrului.

Când saliva, alimentele și fluidele se combină în cavitatea bucală, formează un mediu care permite bacteriilor să se dezvolte și să se depună pe dinți și gingii, cu precăderile în spațiile dintre cele două. 

Printre alimentele care contribuie la formarea plăcii dentare se numără cele bogate în carbohidrați sau zaharuri simple, precum zaharoza și amidonul, care se găsesc în băuturile răcoritoare și în bomboane. 

Consumul de alimente bogate în zahăr (prăjituri, dulciuri, fructe) poate provoca înmulțirea bacteriilor din cavitatea bucală, mai ales dacă este în combinație cu o igienă orală defectuoasă.

Spre deosebire de placa dentară, care este o peliculă incoloră formată din bacterii, tartrul este o acumulare de minerale, care este ușor de observat dacă se află deasupra liniei gingiilor. Cel mai comun semn al tartrului este culoarea galben sau maro a dinților ori gingiilor. Unica modalitate sigură de a identifica tartrul - și de a-l îndepărta - este printr-un control la medicul dentist.

Probleme orale provocate de tartrul dentar

Placa dentară poate provoca numeroase probleme de sănătate, iar tartrul le amplifică. Pacienții care au acumulări de tartru sunt mai predispuși la a dezvolta boli gingivale, de a-și pierde dinții sau de a suferi de complicații orale, odată ce înaintează în vârstă.

Câteva dintre problemele orale care pot apărea dacă tartrul nu este îndepărtat la timp sunt:

  • Cariile. Acizii produși de bacteriile din placa dentară pot cauza un nivel scăzut al pH-ului și pot distruge smalțul dinților.
  • Gingivita. Acumularea bacteriilor din placa dentară poate cauza inflamarea gingiilor.
  • Respirație urât mirositoare (halena). Formarea plăcii bacteriene, din cauza unei igiene orale necorespunzătoare, poate cauza, de asemenea, respirație urât mirositoare.
  • Parodontoza. Dacă nu este îndepărtat, tartrul poate afecta țesuturile de susținere a dinților. Parodontoza se manifestă prin deteriorarea parodonțiului (structura osului și a țesuturilor care susțin și fixează dinții).
  • Pierderea dinților. În cazuri extreme, tartrul neîndepărtat poate duce la pierderea dinților.

Modalități de prevenire a tartrului dentar

Când vine vorba despre tartru, prevenția este cel mai bun tratament. O atenție sporită asupra sănătății orale este cel mai important mod de prevenire a tartrului dentar. În acest sens, există câteva măsuri prin care poți avea o igienă orală corespunzătoare.

 

  • Periajul regulat, de două ori pe zi (dimineața și seara), timp de cel puțin două minute, folosind o pastă cu fluor. Este important ca în timpul periajului să fie îndepărtată placa dentară, de aceea contează foarte mult ca periuța aleasă să fie una potrivită vârstei celui care o folosește. Dacă pentru copii, capul periuței ar trebui să aibă între 15 și 22 de mm, pentru adulți, recomandarea este de 25 de mm. Totodată, folosirea unei paste de dinți împotriva tartrului este indicată de către specialiști.
  • Folosirea aței dentare. Oricât de multă atenție ai acorda periajului și indiferent de tehnica folosită, ața dentară este singura modalitate de a îndepărta placa dentară dintre dinții și de a nu permite formarea tartrului în zonele greu accesibile. Totodată, apa de gură contribuie la uciderea bacteriilor care cauzează placa bacteriană. Din acest motiv, este recomandată clătirea cu o apă de gură antiseptică.
  • O alimentație corectă.  Bacteriile din cavitatea bucală „se hrănesc“ cu alimente bogate în zahăr și amidon. Așadar, este indicat să acorzi o atenție sporită alimentației și să elimini, pe cât posibil, acele gustări bogate în zahăr, precum și băuturile acidulate.
  • Renunțarea la vicii. Fumatul este unul dintre factorii care duce la apariția tartrului dentar.

Odată ce tartrul se formează, va putea fi îndepărtat doar prin mijloace profesionale. Așadar, nu rata ședințele de profilaxie periodică, odată la șase luni, pentru a îndepărta placa bacteriană și tartrul format, astfel încât să previi problemele orale care pot apărea.

Tratamentul pentru tartrul dentar

Odată format, tartrul nu mai poate fi îndepărtat de pe suprafața dinților decât cu ajutorul unor tehnici specializate. În caz contrar, tartrul poate favoriza apariția afecțiunilor parodontale. Tehnica prin care se îndepărtează tartrul dentar se numește detartraj, o procedură ce ar trebui realizată de două ori pe an, în cabinetul unui medic stomatolog.

De regulă, detartrajul este o procedură care nu provoacă dureri, însă pacienții cu sensibilități gingivale pot percepe un anumit disconfort.

Detartrajul cu ajutorul ultrasunetelor (air-flow) este tehnica folosită în cele mai multe cabinete medicale. Dispozitivul electric folosit pentru îndepărtarea tartrului are un vârf fin, vibrează la viteze mari și emite un jet de apă. Drept urmare, dispozitivul electric și jetul de apă curăță atât tartrul, cât și resturile alimentare rămase interdentar.

Următorul pas în procesul de curățare a cavității bucale și îndepărtare a tartrului este periajul în cabinetul medicului stomatolog. Pentru această procedură, se folosesc o perie rotativă și o pastă de dinți cu fluor și se curăță individual fiecare suprafață dentară.

În clinicile DENT ESTET, poți avea parte de următoarele tratamente pentru îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului:

  • EXCLUSIVE EMS Airflow ® Profylaxis Master - ședința completă de Profilaxie; perioflow supragingival și subgingival, detartraj cu Piezon by EMS Airflow® Profylaxis Master; Tehnologie elvețiană: TRATAMENTUL GHIDAT AL PLĂCII BACTERIENE (GBT) și instructaj igienă orală.
  • BRIGHT & WHITE - ședință completă de profilaxie ce cuprinde: detartraj ultrasunete, periaj profesional, air-flow, fluorizare imediată, instructaj igienă orală.
  • Perio-LASER Cleaning - detartraj subgingival, decontaminare bacteriană cu LASER Biolase, realizată de către medicul parodontolog - ambele arcade.

Așadar, tartrul reprezintă o problemă estetică, dar și una medicală. Pentru a avea un zâmbet sănătos și frumos, este important ca periajul să fie realizat corect, să acorzi o atenție sporită obiceiurilor alimentare, iar vizitele la medicul stomatolog să fie realizate cu periodicitate.

Resurse:

Te-ar mai putea interesa...

Prenume, Nume*

Metoda de comunicare preferată
Metoda de comunicare preferată

Număr de telefon*

Adresa de e-mail*

Orașul*
Orașul*

Clinica*
Clinica*

Mesajul tău...