Abces dentar netratat: ce complicații pot apărea

Un abces dentar nu este doar o simplă durere de dinți, ci o afecțiune gravă care necesită tratament imediat. Cauzat de o infecție bacteriană localizată la nivelul rădăcinii dintelui sau al gingiei, abcesul determină acumularea de puroi și inflamație intensă. Lăsat netratat, acesta poate afecta nu doar dintele cauzal, ci și osul maxilar sau mandibular, țesuturile moi, sinusurile și chiar organele vitale.

Deși uneori pacienții amână vizita la medic în speranța că durerea va dispărea de la sine, realitatea medicală arată că un abces dentar nu se vindecă spontan. Dimpotrivă, cu cât timpul trece, cu atât cresc riscurile de complicații locale și sistemice. Articolul de față explică în detaliu ce se întâmplă atunci când un abces dentar nu este tratat la timp și care sunt consecințele asupra sănătății generale.

Un abces dentar netratat nu rămâne niciodată limitat strict la dintele cauzal. Infecția bacteriană se poate răspândi progresiv, distrugând structurile din jur și punând în pericol sănătatea pacientului. Evoluția sa depinde de rapiditatea cu care se intervine, iar fiecare oră de întârziere poate însemna complicații suplimentare.

Extinderea infecției spre osul maxilar sau mandibular (osteomielită)

Atunci când bacteriile trec de vârful rădăcinii, procesul supurativ poate eroda osul maxilar sau mandibular. Aceasta duce la osteomielită, o inflamație severă a osului, dificil de tratat și cu risc de recidivă. Pacienții descriu dureri accentuate, febră și, uneori, limitarea deschiderii gurii. În lipsa intervenției chirurgicale și a antibioterapiei, infecția se poate generaliza.

Afectarea țesuturilor moi: fasciite și abcese periapicale

Un abces dentar lăsat să evolueze poate perfora osul și pătrunde în țesuturile moi, generând fasciite sau abcese periapicale. Fasciitele sunt extrem de periculoase, deoarece se răspândesc rapid de-a lungul planurilor musculare și pot compromite respirația. Abcesele periapicale, deși mai frecvente, duc la tumefacție accentuată și dificultăți de masticație, iar în forme severe necesită drenaj chirurgical.

Formarea unei fistule dentare cronice

În unele situații, organismul creează o cale de evacuare pentru puroi, rezultând o fistulă dentară. Aceasta se manifestă printr-o mică deschidere la nivel gingival, care elimină constant secreții purulente. Deși simptomele se ameliorează temporar, infecția rămâne activă în profunzime și continuă să distrugă osul și ligamentele de susținere ale dintelui 

Un abces dentar care nu este tratat la timp duce inevitabil la compromiterea dintelui cauzal. Țesuturile de susținere – gingia, ligamentele parodontale și osul alveolar – sunt distruse progresiv de procesul infecțios. Rezultatul este pierderea ireversibilă a dintelui și, de multe ori, necesitatea unor tratamente complexe pentru restabilirea funcționalității și esteticii.

Distrugerea parodonțiului și mobilitatea dentară

Infecția persistentă afectează parodonțiul, structura responsabilă de fixarea dintelui în os. Ligamentele parodontale se distrug, apar pungi parodontale adânci și, treptat, dintele devine mobil. În această etapă, masticația devine dureroasă și dificilă. În plus, mobilitatea dentară favorizează pătrunderea suplimentară a bacteriilor, accelerând distrugerea.

Retracție gingivală ireversibilă

Inflamația repetată duce la retragerea gingiilor, expunând rădăcina dintelui. Aceasta este mai poroasă decât smalțul, ceea ce permite bacteriilor să adere și să colonizeze mai ușor. Retracția gingivală este ireversibilă și nu doar inestetică, ci și periculoasă pentru stabilitatea dintelui, crescând riscul apariției unor noi abcese parodontale. 

Când distrugerea este avansată și dintele nu mai poate fi salvat prin tratament endodontic sau prin terapie parodontală, singura opțiune rămâne extracția. Aceasta deschide drumul către soluții protetice complexe: punți dentare, proteze sau implanturi. În cazurile severe, infecția poate compromite și osul alveolar, îngreunând inserarea unui implant și prelungind perioada de tratament.

„Un exemplu concret este cel al unui pacient de 22 de ani care a ajuns la clinică în urgență cu o umflătură severă la nivelul mandibulei, apărută după un tratament dentar incomplet. Infecția s-a agravat rapid și a necesitat internare imediată, administrare de antibiotice intravenoase și intervenție pentru drenarea colecției purulente. În final, dintele afectat a trebuit extras. Evoluția a fost favorabilă, dar acest caz arată cât de riscant este un abces dentar netratat corect și cât de importantă este prezentarea la medic de la primele semne ale infecției.”, explică dr. Bianca Spătaru, medic stomatolog în cadrul DENT ESTET Sibiu și medic rezident în Chirurgie Maxilo-Facială.

Un abces dentar netratat nu rămâne izolat doar la nivelul cavității orale. Prin extinderea infecției, pot apărea complicații grave la nivelul capului și gâtului, zone bogate în spații anatomice și structuri vitale. Aceste complicații pot necesita spitalizare și tratament multidisciplinar (stomatologic, ORL, chirurgie oro-maxilo-facială).

Sinuzita maxilară cauzată de abcesul dentar superior

În cazul în care dintele afectat se află la maxilar, infecția se poate răspândi spre sinusurile maxilare, mai ales în zona molarilor și premolarilor superiori. Aceasta duce la perforarea membranei sinusale și la apariția sinuzitei maxilare odontogene. Simptomele includ dureri la nivelul sinusului, congestie nazală, secreții purulente și febră. Tratamentul necesită colaborare cu medicul ORL, fiind mult mai complex și de durată.

Adenopatii (inflamații ale ganglionilor limfatici) persistente

Sistemul limfatic reacționează la infecție prin inflamația ganglionilor regionali, fenomen cunoscut sub denumirea de adenopatie. Aceștia devin măriți în volum, sensibili și dureroși la palpare. În infecțiile persistente, adenopatiile pot rămâne prezente chiar și după remiterea simptomelor locale, indicând o stimulare imună constantă și un focar infecțios încă activ.

Abcesul retrofaringian sau parafaringian – urgențe ORL

Una dintre cele mai periculoase complicații ale unui abces dentar netratat este răspândirea infecției în spațiile profunde ale gâtului, ducând la abces retrofaringian sau parafaringian. Acestea sunt urgențe medicale majore, deoarece pot compromite căile respiratorii prin compresia exercitată de colecția purulentă. Pacientul prezintă dificultăți la înghițire, respirație grea și, în cazuri severe, risc de sufocare. Intervenția chirurgicală și terapia antibiotică intravenoasă sunt esențiale pentru salvarea vieții. 

Un abces dentar netratat nu se limitează doar la cavitatea bucală. Prin pătrunderea bacteriilor în sânge (bacteriemie), infecția se poate răspândi în întreg organismul. Acest proces are consecințe severe și poate pune viața pacientului în pericol, mai ales în lipsa unui tratament de urgență.

Angina Ludwig – infecție severă la nivelul gâtului

Una dintre cele mai grave complicații este angina Ludwig, o infecție rapid progresivă a planșeului bucal și a regiunii cervicale. Aceasta determină tumefacție masivă, care poate împinge limba în sus și bloca căile respiratorii, ducând la risc de sufocare. Pacientul prezintă dureri intense, dificultăți de respirație și deglutiție, iar tratamentul necesită adesea intervenție chirurgicală și suport ATI.

Sepsis (infecție generalizată a organismului)

În cazurile în care bacteriile pătrund în fluxul sangvin, se poate instala sepsisul – o infecție generalizată cu risc vital. Sepsisul afectează mai multe organe, inclusiv plămânii și rinichii, și poate evolua către șoc septic. Analizele de sânge arată valori inflamatorii mult crescute, iar pacientul necesită tratament intensiv cu antibiotice intravenoase și monitorizare continuă.

Endocardită bacteriană la pacienții cu afecțiuni cardiace preexistente

Pacienții cu valve cardiace artificiale sau alte afecțiuni cardiace sunt expuși unui risc crescut: bacteriile provenite din abcesul dentar se pot fixa pe valvele inimii, declanșând endocardită bacteriană. Această complicație este extrem de periculoasă, putând duce la insuficiență cardiacă sau chiar deces. De aceea, la acești pacienți este esențială profilaxia antibiotică înainte de orice intervenție stomatologică. 

Un abces dentar nu afectează doar zona locală sau structurile de susținere ale dintelui. Pe termen lung, infecția persistentă poate influența negativ sănătatea întregului organism. Numeroase studii au demonstrat legături între infecțiile dentare netratate și apariția sau agravarea unor boli cronice, ceea ce face ca prevenția și tratamentul precoce să fie esențiale.

Legătura dintre infecțiile dentare și boli cardiovasculare

Bacteriile din cavitatea orală pot ajunge în circulația sanguină, unde declanșează inflamație sistemică. Aceasta contribuie la apariția și progresia aterosclerozei, crescând riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Pacienții cu parodontită și abcese dentare netratate prezintă o incidență mai mare a bolilor cardiovasculare comparativ cu cei cu o igienă orală corespunzătoare.

Posibilă afectare renală sau articulară în infecții cronice

Infecțiile dentare cronice, inclusiv abcesele, pot favoriza apariția unor complicații la nivelul rinichilor sau articulațiilor. Mecanismul este legat de depunerea complexelor imune formate în urma infecției persistente. Acestea pot declanșa glomerulonefrită (afectare renală) sau artrite reactive, ducând la simptome ce depășesc sfera stomatologică.

Efecte sistemice la pacienții imunocompromiși (diabet, cancer, etc.)

Pacienții cu diabet zaharat, cancer sau alte boli care scad imunitatea sunt mult mai vulnerabili în fața unui abces dentar. La aceștia, infecțiile evoluează mai rapid, riscul de complicații sistemice este mai mare, iar vindecarea este întârziată. În astfel de cazuri, chiar și un abces aparent minor poate deveni o urgență vitală, necesitând tratament spitalicesc.

„Din păcate, există situații în care un abces dentar poate pune în pericol viața pacientului. Acest lucru se întâmplă mai ales la persoanele care au alte probleme de sănătate, ce fac imposibil tratamentul chirurgical al infecțiilor ajunse în stadii avansate. În astfel de cazuri, infecția se poate răspândi rapid către organe vitale, iar opțiunile medicale devin extrem de limitate din cauza comorbidităților. Am avut un astfel de caz, o pacientă cu leucemie mieloidă și o lucrare protetică veche de peste 20 de ani a dezvoltat o infecție dentară extinsă. Tumefacția s-a accentuat progresiv, iar infecția s-a răspândit înspre mediastin, o complicație gravă care necesită incizie chirurgicală urgentă.Din păcate, din cauza bolii de fond și a contraindicațiilor hematologice, intervenția chirurgicală nu a fost posibilă. Singura manevră terapeutică aplicată a fost puncția aspirativă, însă fără succes.” - Dr. Bianca Spătaru

Un astfel de caz arată cât de periculoase pot fi infecțiile dentare la pacienții imunocompromiși și cât de mult contează prevenția și controalele periodice.

„Mesajul meu pentru pacienți este clar: mergeți periodic la controale stomatologice și nu amânați vizita la medic atunci când aveți o lucrare dentară veche, observați semnele unui abces sau bănuiți o afecțiune dentară. Intervenția la timp face diferența între un tratament simplu și o situație care vă poate pune viața în pericol.” - Dr. Bianca Spătaru

Concluzie

Un abces dentar netratat este o urgență medicală reală, cu potențial de a produce complicații grave: de la pierderea dintelui, afectarea sinusurilor și a țesuturilor gâtului, până la infecții generalizate precum sepsisul sau endocardita bacteriană. Impactul său nu se limitează la cavitatea orală, ci poate influența întregul organism, crescând riscul bolilor cardiovasculare, renale sau articulare.

„În practica mea am întâlnit atât tineri care și-au pierdut dinții din cauza unui abces ignorat, cât și pacienți cu boli grave pentru care infecția dentară a devenit o amenințare vitală. De aceea, prezentarea la timp la medic este esențială,” explică dr. Spătaru.

Prevenția rămâne cea mai sigură cale: igiena orală corectă, controalele stomatologice periodice și tratamentul imediat al cariilor sau infecțiilor dentare. În fața unui abces dentar, timpul este esențial – cu cât vizita la medic este mai rapidă, cu atât șansele de vindecare completă și de salvare a dintelui cresc. 

1. Bucur Alexandru – Compendium de chirurgie oro-maxilo-facială, Editura Medicală, București.  
2. Mayo Clinic – Dental Abscess: Symptoms and Causes.  
3. WebMD – Dental Abscess Overview.  
4. Robertson D., Smith A.J. – The microbiology of the acute dental abscess. Journal of Medical Microbiology, 2009.
5. Pallasch T.J. – Antibiotic resistance. Dental Clinics of North America, 2003.
6. Kahn S., et al. – Odontogenic infections and their management. British Dental Journal, 2017.
7. Scully C., et al. – Oral and Maxillofacial Medicine: The Basis of Diagnosis and Treatment, 4th Edition, Elsevier, 2021.
8. Peterson L.J., Ellis E., Hupp J.R., Tucker M.R. – Contemporary Oral and Maxillofacial Surgery, 7th Edition, Mosby Elsevier, 2014.