
Anestezia dentară este utilizată pentru controlul durerii în timpul mai multor tratamente stomatologice, de la tratarea cariilor și tratamente de canal până la implantologie și chirurgie dentară. Tipul de anestezie este ales în funcție de procedură, durata intervenției și istoricul medical al pacientului. În continuare explicam tipurile de anestezie, cât durează efectul, ce reacții pot apărea și ce trebuie urmărit după tratament.
Tratarea cariilor și obturații
Tratament de canal la microscop
Implant dentar
Chirurgie dentară și extracții
La nivel general, există două mari tipuri de anestezii dentare: locală și generală. Alegerea tipului potrivit de anestezie depinde de mai mulți factori:
Toți acești factori sunt importanți, deoarece, ca orice procedură medicală, anestezia dentară poate avea efecte secundare și contraindicații. Iată mai jos care sunt tipurile de anestezie dentară.
O anestezie dentară locală este utilizată în mod obișnuit atunci când se fac obturații (plombe dentare), pentru tratarea bolilor gingiilor sau pentru tratamentele cu coroane dentare. Acest tip de anestezic stomatologic oprește temporar și reversibil excitabilitatea fibrelor nervoase, inhibând durerea. Pentru aceasta se folosesc produse care conțin un anestezic, de exemplu, lidocaina, care poate fi combinat sau nu cu adrenalină. Aceasta din urmă are efect vasoconstrictor, respectiv reduce sângerarea și previne difuzarea substanței anestezice în regiunile învecinate.
Anestezia de acest tip este relativ lipsită de riscuri: medicii stomatologi sunt instruiți să administreze anestezicul în anumite părți ale gurii în funcție de procedura pe care o vor efectua. După 10-15 minute, medicul poate începe tratamentul vizat.
Anestezia locală este utilizată frecvent în tratamentul cariilor, în tratamentele endodontice și în anumite intervenții de chirurgie dentară.
Anestezia dentară locală poate fi administrată și cu ajutorul unor sisteme digitale. Acestea folosesc aceleași substanțe anestezice ca seringa convențională, dar controlează electronic sau computerizat viteza și presiunea injectării. Administrarea lentă și constantă poate reduce disconfortul, atât la adulți, cât și la copii.
Wand STA include o unitate de comandă computerizată și o piesă de mână subțire, asemănătoare unui stilou. Sistemul controlează presiunea și viteza de administrare, astfel încât anestezicul să fie eliberat progresiv în țesuturi.
Forma piesei de mână și administrarea controlată pot face injecția mai ușor de acceptat de către pacienții cu teamă de ace. Sistemul poate fi utilizat pentru mai multe tehnici de anestezie locală, în funcție de tratamentul efectuat.
Pentru anumite proceduri, tehnica STA – Single Tooth Anesthesia – permite anestezierea unui singur dinte și a țesuturilor din apropiere. Astfel, poate fi redusă amorțeala extinsă a buzei, obrazului sau limbii.
Dentapen este un injector electronic compact, în care toate funcțiile sunt integrate în piesa de mână. Spre deosebire de Wand STA, nu necesită o unitate externă, cabluri sau pedală de comandă.
Dispozitivul administrează anestezicul lent și constant, la viteza selectată de medic. Poate fi ținut ca o seringă clasică sau ca un stilou și permite realizarea mai multor tehnici de anestezie locală.
Forma compactă poate fi mai puțin intimidantă pentru pacient, iar administrarea controlată îi oferă medicului mai multă precizie în timpul injectării.
Gelul și spray-ul anestezic dentar sunt utilizate pentru amorțirea superficială a gingiei sau a mucoasei orale înaintea anumitor proceduri. Acestea pot reduce disconfortul provocat de introducerea acului în cazul anesteziei locale injectabile, fiind utile mai ales pentru copii și pentru pacienții care au teamă de injecții.
Anestezicul topic se aplică direct pe zona care urmează să fie tratată și își face efectul într-un timp scurt. Acțiunea sa este limitată la suprafața țesuturilor, astfel că gelul sau spray-ul anestezic nu înlocuiește anestezia dentară injectabilă atunci când procedura implică structuri mai profunde.
În funcție de tratament și de particularitățile pacientului, medicul poate utiliza:
Medicul dentist stabilește produsul și cantitatea potrivite, în funcție de procedură, vârsta pacientului și istoricul său medical.
Numită și anestezia fara durere, acesta reprezintă o alternativă interesantă la cea clasică locală injectabilă. Cu un dispozitiv electronic se administrează anestezicul în osul spongios din jurul dintelui. Procedura este rapidă, nedureroasă și fără consecințe postoperatorii. Medicul nu trebuie să mai aștepte 10-15 minute pentru ca anestezicul să-și facă efectul ca în cazul celui clasic, iar pacientul nu va resimți senzația de amorțeală specifică după intervenție.
Sedarea ajută pacientul să se relaxeze și reduce anxietatea, fără să elimine durerea. Anestezia locală blochează temporar durerea în zona tratată. Din acest motiv, în cazul procedurilor care pot provoca durere, sedarea este utilizată împreună cu anestezia locală.
Sedarea poate fi administrată prin inhalarea protoxidului de azot sau intravenos și are rolul de a reduce anxietatea și de a induce o stare de relaxare. Anestezia locală se administrează, de regulă, prin injectarea anestezicului în zona tratată și blochează temporar durerea. Sedarea nu înlocuiește anestezia locală, astfel că cele două pot fi utilizate împreună în timpul tratamentului stomatologic.
În cazul intervențiilor chirurgicale majore, care pot dura mai multe ore, al pacienților cu dizabilități ori anumite boli, al copiilor mici, se poate decide realizarea de anestezie generală. De asemenea, acest tip de anestezic poate fi indicat în cazuri rare de alergie dovedită la anestezia locală.
Anestezia generală este efectuată de un medic specialist anestezist, într-o clinică sau spital, dar nu este neapărat nevoie ca pacientul să rămână internat peste noapte. După anestezia generală, pacientul își revine în aproximativ o oră, dar va avea nevoie de un însoțitor.
Efectul anesteziei locale durează, de regulă, câteva ore, în funcție de substanța utilizată, doza, locul injectării și procedură. Până la revenirea completă a sensibilității, pacientul trebuie să evite traumatizarea accidentală a buzei, obrazului sau limbii.
Durata poate varia. Dacă amorțeala persistă neobișnuit de mult, se agravează sau apar alte simptome, pacientul trebuie să contacteze medicul pentru evaluare.
Efectele secundare ale anesteziei dentare sunt, în general, ușoare și temporare. Manifestările pot varia în funcție de tipul anestezicului, doza administrată, prezența adrenalinei, procedura realizată și starea generală a pacientului.
Printre cele mai frecvente efecte secundare și reacții adverse se numără:
Reacțiile alergice la anestezia dentară sunt rare. Acestea pot fi provocate de substanța anestezică sau de alte componente ale soluției administrate. De aceea, înaintea tratamentului, pacientul trebuie să îi comunice medicului orice alergie cunoscută și eventualele reacții apărute la anestezii anterioare.
Semnele unei reacții alergice pot include:
Dificultățile de respirație, umflarea rapidă a feței sau a limbii și pierderea stării de conștiență reprezintă urgențe medicale și necesită intervenție imediată.
Contrar unor credințe populare, perioada sarcinii sau cea de alăptare nu este incompatibilă cu un anestezic dentar local administrat în timpul tratamentelor, dacă este necesar. Lipsa îngrijirii stomatologice în timpul sarcinii poate avea repercusiuni asupra viitoarei mame și fătului și poate fi un factor de risc pentru complicații.
De exemplu, boala parodontală poate însemna un risc crescut de naștere prematură, preeclampsie, întârziere de creștere in utero și greutate mică la naștere.

Adrenalina, un hormon care este de obicei asociat cu anestezicele și utilizat în timpul tratamentelor pentru a le spori eficacitatea și a limita sângerarea, are ca efecte secundare tremor, reducerea glicemiei, tahicardie și hipertensiune arterială. Din aceste motive, pacientilor care sufera de diabet, hipertensiune sau de insuficiență coronariană li se recomandă anestezie dentară fără adrenalină.
Anestezia dentară nu este o procedură complicată, însă trebuie să ții seama de câteva recomandări înainte de a merge la medic:
Starea de sănătate a pacientului trebuie să fie una bună înainte de sedare. La inhalosedare nu se consumă alimente sau băuturi cu o oră înainte de a face procedura, la sedarea profundă, nu se bea și nu se mănâncă nimic cu trei ore înainte. În caz contrar, după intervenția medicului stomatolog, pot apărea stări de greață sau de vomă.
Starea de rău după anestezia dentară poate apărea imediat după administrarea anestezicului sau în primele ore după tratament. Aceasta poate fi influențată de substanța utilizată, de prezența adrenalinei, de anxietate, de lipsa alimentației înaintea procedurii sau de tipul de sedare administrat.
Cele mai multe manifestări sunt ușoare și trecătoare. Este însă important ca pacientul să poată diferenția reacțiile obișnuite de simptomele care necesită evaluare medicală:
| Manifestare | Când poate fi o reacție ușoară | Când este necesară evaluarea medicală |
| Amețeală sau slăbiciune | Este ușoară, apare pentru scurt timp și se ameliorează în repaus | Persistă, se accentuează sau este însoțită de pierderea stării de conștiență |
| Greață | Este ușoară și trecătoare, mai ales după sedare | Apar vărsături repetate sau starea generală se deteriorează |
| Durere de cap | Este de intensitate redusă și se ameliorează treptat | Este severă, apare brusc sau persistă |
| Tremor sau palpitații | Apar pentru scurt timp, uneori în legătură cu adrenalina din anestezic sau cu anxietatea | Sunt intense ori sunt însoțite de durere în piept, dificultăți de respirație sau stare de leșin |
| Furnicături sau amorțeală | Sunt limitate la zona anesteziată și se reduc în câteva ore | Persistă peste intervalul indicat de medic, se accentuează sau apar în alte zone ale corpului |
| Disconfort local | Există sensibilitate ușoară, o mică vânătaie sau jenă la locul injecție | Durerea și umflătura cresc, apare febră sau zona prezintă semne de infecție |
| Reacție alergică | — | Umflarea feței, buzelor sau limbii, erupțiile extinse și dificultățile de respirație necesită ajutor medical de urgență |
Dacă starea de rău după anestezia dentară nu se ameliorează, se agravează sau apar dificultăți de respirație, umflarea feței, durere în piept, confuzie ori pierderea stării de conștiență, este necesară solicitarea imediată a ajutorului medical. Pentru simptomele persistente, pacientul trebuie să contacteze medicul dentist și să urmeze recomandările primite.
În pofida beneficiilor extraordinare ale anesteziei dentare, acest tip de substanțe are și contraindicații:
După anestezia dentară, este important să protejezi zona amorțită până la revenirea completă a sensibilității. Evită să muști buza, obrazul sau limba și nu consuma alimente ori băuturi foarte fierbinți, deoarece poți produce leziuni fără să simți durerea.
Respectă recomandările primite după tratament și contactează medicul dacă amorțeala persistă peste intervalul indicat, durerea se accentuează sau apar simptome neobișnuite.
În general, poți mânca după ce efectul anesteziei dentare a dispărut, de obicei în aproximativ două-patru ore. Durata diferă în funcție de substanța și tehnica utilizate, zona anesteziată și răspunsul individual al organismului.
Până la revenirea sensibilității, evită să mesteci, pentru a nu-ți mușca accidental obrazul, buza sau limba. Ulterior, alege alimente moi, la o temperatură moderată, și mestecă pe partea opusă zonei tratate, dacă medicul nu ți-a oferit alte indicații.
Evită alcoolul, mai ales după sedare sau dacă urmezi un tratament medicamentos. Fumatul poate încetini vindecarea, în special după extracții, implanturi sau alte intervenții chirurgicale. Respectă perioada de pauză recomandată de medic.
În concluzie, există mai multe tipuri de anestezii dentare, fiecare cu propriile caracteristici, avantaje, dezavantaje și contraindicații. Medicul dentist este cel mai în măsură să ofere recomandări în acest sens, pentru ca tratamentul stomatologic să se desfășoare în condiții optime. Pentru a beneficia de îngrijire adecvată și pentru o bună sănătate orală, asigură-te că mergi la dentist pentru un control cel puțin o dată pe an.