Diferența între candidoza bucală și alte afecțiuni ale mucoasei orale

Candidoza bucală este una dintre cele mai frecvente infecții fungice orale și apare atunci când echilibrul florei microbiene este perturbat. De obicei, agentul responsabil este Candida albicans, o ciupercă prezentă în mod normal în cavitatea bucală, dar care, în condiții favorabile, se poate multiplica excesiv și provoca inflamație și disconfort.

Această afecțiune este adesea confundată cu alte probleme ale mucoasei orale, precum aftele, herpesul sau lichenul plan, motiv pentru care recunoașterea corectă a simptomelor și prezentarea la medic sunt esențiale. În acest articol vom explica ce este candidoza bucală, cum se diferențiază de alte afecțiuni și ce tratamente sunt recomandate.

Candidoza bucală, cunoscută și sub denumirea de candidoză orală, este o infecție cauzată de înmulțirea necontrolată a ciupercii Candida albicans. Aceasta poate apărea la orice vârstă și afectează atât adulții, cât și copiii.

Candida albicans și infecția orală

Candida albicans trăiește în mod normal în cavitatea bucală, dar atunci când imunitatea este scăzută sau apar factori favorizanți (tratament cu antibiotice, proteze dentare incorect adaptate, diabet, fumat), se poate transforma dintr-un organism inofensiv într-un agent patogen.

Simptomele candidozei bucale

Candidoza bucală debutează de obicei brusc și se manifestă prin apariția unor depozite albicioase, cu aspect de „lapte prins”, pe o mucoasă roșie și inflamată. Aceste depuneri pot fi îndepărtate prin ștergere și apar frecvent pe limbă, pe interiorul obrajilor, pe cerul gurii sau în orofaringe, și mai rar la nivelul gingiilor.

Pe lângă aceste leziuni vizibile, pacienții pot prezenta și alte simptome, precum:

• senzație de arsură sau usturime în cavitatea bucală
• disconfort la masticație și vorbire
• sângerări ușoare atunci când depunerile albicioase sunt îndepărtate
• crăpături și roșeață la colțurile gurii (cheilită angulară)
• gust alterat, uneori metalic

O formă particulară de candidoză este stomatita de proteză, care apare la pacienții purtători de proteze acrilice, în special la maxilar. Aceasta este favorizată de factori precum adaptarea incorectă a protezei, retenția de alimente și igiena orală deficitară. În aceste situații, controalele periodice la medicul stomatolog sunt esențiale pentru ajustarea lucrărilor protetice și pentru prevenirea infecțiilor cu Candida albicans.

Este important de reținut că simptomele candidozei bucale pot fi ușor confundate cu alte afecțiuni orale (afte, lichen plan, herpes), motiv pentru care diagnosticul trebuie stabilit exclusiv de medicul stomatolog, pe baza examinării clinice și, dacă este nevoie, a unor investigații suplimentare. 

Categorii de pacienți cu risc crescut

• persoane cu sistem imunitar slăbit (pacienți cu HIV, cancer, diabet, boli autoimune)
• vârstnici și sugari
• femei însărcinate
• pacienți care poartă proteze dentare sau au igienă orală precară
• persoane aflate sub tratamente îndelungate cu antibiotice, corticoizi sau chimioterapie

La ora actuală, incidența candidozei bucale este în creștere datorită înmulțirii cazurilor de imunodeficiențe (HIV, boli autoimune), dezvoltării rezistenței la antifungice, creșterii ponderei populației vârstnice în populația generală. Deși nu există predilecție pentru un anumit sex, Candida albicans este mai frecvent detectată în saliva femeilor.

“Cazurile de candidoză bucală sunt destul de frecvente, indiferent de vârsta pacienților. Am avut o pacientă fumătoare și cu o igienă orală deficitară care s-a prezentat în cabinet cu depozite albicioase pe limbă și o modificare a gustului, chiar și după ce se clătise mai multe zile cu apă cu bicarbonat. În urma examenului clinic, i-am explicat că are o formă de candidoză bucală care necesită tratament medicamentos. Am făcut igienizarea, am discutat cu pacienta despre îmbunătățirea tehnicii de periaj, folosirea mijloacelor auxiliare, precum ața dentară sau dușul bucal, și i-am subliniat importanța controalelor periodice la stomatolog pentru depistarea eventualelor probleme în stadiu incipient. Împreună am făcut un plan de tratament personalizat pentru tratarea candidozei, care a constat în administrarea unui medicament antifungic și clătiri cu apă de gură cu clorhexidină pentu a scădea inflamația.” – Dr. Irina Popa, medic stomatolog în cadrul clinicilor DENT ESTET. 
 

Deși mulți pacienți confundă aftele cu candidoza bucală, cele două afecțiuni sunt diferite, atât ca aspect, cât și ca evoluție și tratament.

Cum arată aftele vs candidoza bucală?

Aftele sunt mici ulcerații rotund-ovalare, cu margini roșii și centru albicios sau gălbui. Apar, de obicei, pe interiorul obrajilor, pe limbă sau pe buze și sunt însoțite de o senzație de arsură cu câteva ore înainte să devină vizibile. Sunt foarte dureroase și creează disconfort la masticație și vorbire. Vindecarea lor durează în general între 7 și 14 zile, fără cicatrici, dar pot reveni periodic.

Spre deosebire de afte, candidoza bucală se manifestă prin depozite albicioase care seamănă cu laptele prins și care pot fi îndepărtate prin ștergere, lăsând o mucoasă roșie, sensibilă și uneori sângerândă. Leziunile apar frecvent pe limbă, obraji, cerul gurii și orofaringe. În plus, pacienții pot simți usturime, gust metalic sau crăpături la colțurile gurii.

Durata și evoluția celor două afecțiuni

• Aftele dispar singure în 1–2 săptămâni, dar tind să reapară periodic, mai ales la persoane stresate, obosite sau cu deficiențe nutriționale.
• Candidoza bucală, în schimb, nu se vindecă de la sine și necesită tratament antifungic. Lăsată netratată, infecția poate evolua și chiar să se răspândească în organism. 
   

Deși, în fazele inițiale, herpesul și candidoza bucală pot fi confundate, cele două afecțiuni au cauze, manifestări și tratamente complet diferite.

Herpesul bucal este cauzat de virusul herpes simplex tip 1 (HSV-1), transmis prin contact direct cu salivă sau secreții ale unei persoane infectate. Odată intrat în organism, virusul rămâne în stare latentă și poate recidiva pe parcursul vieții, mai ales în perioade de stres sau imunitate scăzută.

Herpesul se manifestă prin mici vezicule grupate, care se sparg și lasă în urmă ulcerații superficiale dureroase, cu margini roșii. Localizările frecvente sunt gingia, palatul, buzele și uneori papilele interdentare. Spre deosebire de candidoza bucală, unde depozitele albicioase pot fi șterse, leziunile herpetice sunt mai evidente și nu se detașează.

O diferență esențială între herpes și candidoza orală este contagiozitatea:

• Herpesul este foarte contagios și se transmite rapid prin contact direct.
• Candidoza bucală se poate transmite și ea, dar mult mai greu, de obicei prin salivă sau tacâmuri contaminate.

Durata și recurența

• Herpesul durează, în medie, 7–12 zile, însă poate reveni de mai multe ori pe an.
• Candidoza bucală, în lipsa tratamentului antifungic, nu dispare spontan și se poate agrava. În cazurile severe, pacienții caută adesea informații precum „candida bucală tratament rapid” sau „bicarbonat de sodiu candida bucală”, însă singura soluție corectă rămâne vizita la medicul stomatolog. 
   

Lichenul plan și candidoza bucală pot fi confundate de pacienți, deoarece ambele dau modificări vizibile pe mucoasa orală. Totuși, cauzele și tratamentele lor sunt complet diferite.

Lichenul plan este o afecțiune inflamatorie cronică, de natură autoimună, în care sistemul imunitar atacă propriile celule ale mucoasei orale. Apare mai frecvent la femeile de peste 50 de ani și poate fi asociat cu stresul intens sau cu alte boli cronice, precum diabetul sau lupusul.

Cum arată lichenul plan?

Leziunile din lichen plan pot avea mai multe forme:

• keratozice – linii sau pete albicioase, asemănătoare unei rețele
• atrofice sau ulcerative – zone roșii, dureroase
• buloase – cu vezicule care se pot sparge

Acestea sunt, de obicei, simetrice și apar pe interiorul obrajilor, pe limbă, gingii sau buze. În schimb, candidoza bucală se manifestă prin depozite albicioase care pot fi șterse, lăsând mucoasa roșie și sensibilă.

Lichenul plan poate fi agravat de stres, traume locale sau igienă orală precară. Uneori, leziunile se pot suprainfecta cu Candida albicans, ceea ce complică diagnosticul.

Spre deosebire de candidoza bucală, unde diagnosticul este clinic și tratamentul antifungic are efect rapid, lichenul plan necesită adesea biopsie pentru confirmare și pentru a exclude riscul de transformare malignă. 

Uneori, leziunile de la nivelul gurii nu sunt cauzate de candidoza bucală, ci de alte afecțiuni generale, în special digestive sau metabolice. Acestea pot avea manifestări similare și trebuie diferențiate corect de către medic.

Diabetul zaharat 

Pacienții cu diabet sunt mai predispuși la probleme orale precum uscăciunea gurii, infecții parodontale și chiar candidoză bucală recurentă. Hiperglicemia cronică scade capacitatea organismului de a lupta cu infecțiile, iar mucoasa orală devine mai vulnerabilă.

Limba saburală („limba încărcată”)

Limba saburală apare atunci când pe suprafața limbii se acumulează bacterii, celule moarte și resturi alimentare, formând un strat albicios sau gălbui. Deși seamănă cu candida pe limbă, nu este același lucru. În general, limba saburală dispare printr-o igienă orală corectă, dar uneori poate fi semnul unor probleme digestive sau respiratorii.

Refluxul gastroesofagian

Pacienții cu reflux acid pot prezenta arsuri, halitoză și eroziuni dentare, dar și inflamații ale mucoasei orale. Aceste leziuni pot fi confundate cu cele produse de candidoza bucală, motiv pentru care diagnosticul diferențial este esențial.

Orice modificare persistentă a aspectului mucoasei orale – pete albicioase, senzația de arsură, ulcerații care nu se vindecă – trebuie evaluată de un medic stomatolog. Doar specialistul poate stabili dacă este vorba de candidoză bucală sau de o altă afecțiune, unele dintre ele fiind legate de boli generale importante.

Candidoza bucală este o infecție frecventă, dar adesea confundată cu alte afecțiuni ale mucoasei orale precum aftele, herpesul sau lichenul plan. Diferențele de aspect, cauze și evoluție sunt esențiale pentru stabilirea unui diagnostic corect și a unui tratament eficient.

Deși remedii precum apa cu sare sau bicarbonatul de sodiu pot ameliora simptomele, acestea nu înlocuiesc tratamentul antifungic recomandat de medic. Important este ca pacienții să nu ignore simptomele și să se prezinte la controale stomatologice regulate. Astfel, complicațiile pot fi prevenite, iar tratamentul poate fi rapid și eficient. 

Este eficientă apa cu sare pentru candidoza bucală? 

Da. Clătirea cu apă cu sare pentru candida bucală poate ajuta la ameliorarea disconfortului și la menținerea igienei orale. Totuși, acesta este doar un remediu adjuvant și nu înlocuiește tratamentul antifungic recomandat de medic.

Cum funcționează tratamentul cu bicarbonat de sodiu pentru candidoza bucală? 

Clătirea cu bicarbonat de sodiu pentru candida bucală poate reduce aciditatea mediului oral și poate încetini dezvoltarea fungilor. Este o soluție temporară, utilă în formele ușoare, dar nu substituie tratamentul antifungic prescris de specialist.

Este candidoza bucală contagioasă?

Deși nu este foarte contagioasă, candidoza bucală se transmite uneori prin salivă, prin folosirea în comun a tacâmurilor sau a periuțelor de dinți. De aceea, este recomandat să se evite aceste obiceiuri până la vindecare completă.

Există un tratament rapid pentru candidoza bucală?

Pacienții caută adesea un tratament rapid pentru candidoza bucală. Cele mai eficiente opțiuni sunt medicamentele antifungice (geluri, soluții locale sau comprimate), care pot fi prescrise doar de medic. Cu cât diagnosticul este pus mai repede, cu atât tratamentul va fi mai scurt și eficient.

Când este recomandat tratamentul naturist?

Remedii naturiste precum clătirea cu apă cu sare sau cu bicarbonat de sodiu pot ajuta la calmarea simptomelor în cazurile ușoare. Totuși, ele nu înlocuiesc terapia antifungică atunci când infecția este extinsă sau recurentă. Este important ca orice tratament să fie stabilit de medicul stomatolog. 
 

1. Taylor M, Brizuela M, Raja A. - Oral Candidiasis, StatPearls Publishing, 2025
2. Mayo Clinic – Oral thrush – Diagnosis & treatment.
3. American Academy of Oral Medicine – Oral Lichen Planus.
4. PubMed Central – Oral Candidiasis: Pathophysiology and Best Practice for Diagnosis, Classification, and Successful Management.
5. Mahajan R, Kulkarni R, Stoopler ET. - Gastroesophageal reflux disease and oral health: A narrative review, Spec Care Dentist, 2022