Demineralizarea dinților la copii

Demineralizarea dinților este o afecțiune frecventă la copii, care apare atât pe dinții de lapte, cât și pe cei permanenți. De la primele pete albe pe dinți la copii până la cariile avansate, înțelegerea modului în care se dezvoltă demineralizarea, precum și a factorilor de risc specifici, este esențială. Ignorată, demineralizarea dentară poate avea consecințe semnificative asupra sănătății generale. 

Tocmai de aceea, vizitele la medicul stomatolog pediatru sunt indicate la intervale regulate de 6 luni, încă de la apariția dinților de lapte. În acest fel, primele simptome ale demineralizărilor pot fi identificate și rezolvate de medicul stomatolog. Acest articol despre demineralizare dinți copii detaliază cauzele, simptomele timpurii și soluțiile eficiente pentru a proteja zâmbetul copiilor pe termen lung.

Demineralizarea dentară este un proces prin care smalțul dinților, cea mai dură substanță din corpul uman, pierde minerale esențiale precum calciul și fosforul. Dintre mineralele prezente în structura smalțului, calciul și fosfații au prezența cea mai importantă, însă în smalț se regăsesc o varietate de alte minerale precum stronțiul, magneziul, plumbul și fluorul. Pierderea anumitor minerale - sau demineralizarea - poate reprezenta o amenințare pentru sănătatea dinților, dar și pentru aspectul lor. În urma demineralizării, dinții pot fi mai greu de întreținut, iar petele albicioase sunt inestetice.

Procesul de demineralizare dinți este cauzat de acțiunea acizilor produși de bacteriile din cavitatea bucală. Potrivit specialiștilor, în gură există peste 700 de tipuri diferite de bacterii, unele benefice, altele nu. Atunci când bacteriile nu sunt îndepărtate eficient prin igiena orală, acizii atacă smalțul dentar și apar cariile.

De ce este importantă prevenirea încă din copilărie

Demineralizarea reprezintă, de fapt, primul pas către formarea unei carii dentare, în cazul în care nu sunt luate măsuri pentru tratare și remineralizare. Tocmai de aceea, este crucial ca părinții să meargă cu copiii la medicul stomatolog pediatru încă de la apariția primilor dinți (dinții de lapte). 

„Demineralizarea la copii se manifestă inițial prin apariția unor pete alb-cretoase pe suprafața dinților, vizibile mai ales când dinții sunt uscați. Aceste pete pot trece neobservate de către părinți, însă netratarea lor duce, în mod inevitabil, la formarea cariilor. Demineralizarea poate afecta atât dinții temporari (de lapte), apărând chiar și la vârste foarte mici, cât și pe cei permanenți.”, spune Dr. Irina Morariu, medic stomatolog pediatru în cadrul clinicilor DENT ESTET 4 KIDS.

În acest stadiu incipient, e important să facem o distincție clară între demineralizare și caria de biberon. Cunoscută și sub denumirea de „caria copilăriei” sau „carie timpurie”, caria de biberon este o afecțiune dentară mai severă, diagnosticată atunci când un copil, de până la 3 ani, prezintă deja unul sau mai mulți dinți afectați de carii ca urmare a expunerii prelungite la alimente bogate în zaharuri, cum ar fi laptele (praf sau matern), dar și sucurile de fructe.

Înțelegerea cauzelor care duc la demineralizarea smalțului este primul pas în prevenirea acestei afecțiuni comune la copii. Deși procesul poate părea complex, principalele cauze sunt adesea legate de obiceiuri zilnice sau de lipsa unor nutrienți.

Cauze comune ale demineralizării dinților la copii:

• Consumul frecvent de alimente și băuturi bogate în zaharuri: Dulciurile (bomboane, prăjituri, ciocolată) și alimentele lichide dulci (precum laptele, în cazul bebelușilor, sau sucurile carbogazoase dulci) contribuie semnificativ la creșterea acidității în cavitatea bucală. Aceste zaharuri servesc drept hrană pentru bacteriile prezente în mod natural în gură, iar în urma metabolizării lor, bacteriile produc acizi. Astfel, zahărul și zaharurile din alimente reprezintă un factor de risc important pentru pierderea mineralelor din structura dinților.
• Consumul frecvent de alimente și băuturi acide: Pe lângă zaharuri, și alimentele sau băuturile cu un pH scăzut (precum citricele, oțetul, băuturile energizante și unele sucuri de fructe) pot ataca direct smalțul dentar, erodându-l și favorizând demineralizarea, chiar și în absența bacteriilor.
• Consumul ridicat de lactate fermentate - Iaurtul, sana, laptele bătut sau chefirul pot duce la creșterea pH-ului în interiorul cavității bucale și, implicit, la demineralizarea dinților.
• Igiena orală neadecvată: Este unul dintre factorii apariției plăcii bacteriene. Neîndepărtată corect prin periaj regulat, placa bacteriană menține o aciditate ridicată în cavitatea bucală, favorizând pierderea mineralelor din smalț, deci demineralizarea dinților.
• Lipsa fluorului: Fluorul joacă un rol crucial în întărirea smalțului dentar și prevenirea demineralizării. Lipsa acestuia crește susceptibilitatea la carii
• Deficiențe nutriționale: Vitamina D facilitează absorbția calciului, un mineral esențial pentru sănătatea dinților. Un deficit de vitamina D sau de calciu și fosfor poate afecta integritatea smalțului.
• Saliva și ph-ul bucal: Saliva joacă un rol important în prevenția demineralizării, deoarece contribuie la neutralizarea acizilor. O cantitate redusă de salivă, așa numita xerostomie, cauzată de deshidratare, de anumite medicamente sau afecțiuni, crește riscul de demineralizare. Un pH oral echilibrat, care se menține în limitele normale, este, așadar, esențial pentru a asigura un mediu sănătos în cavitatea bucală și a proteja dinții de atacul acizilor.

Procesul de demineralizare dentară poate începe de la vârste foarte fragede. Pentru a înțelege impactul demineralizării dinților la copii, în cazul netratării, este important să știm și care sunt etapele de dezvoltare a dentiției. 

Dinții temporari sau „dinții de lapte” încep să erupă în jurul vârstei de 6 luni. Procesul de creștere a dentiției primare este complet în jurul vârstei de 2 ani și jumătate. Până la vârsta de 3 ani, majoritatea copiilor au între 20 și 24 de dinți de lapte. Vârsta de 6 ani este extrem de importantă atunci când vorbim despre dentiție, deoarece acum vor apărea primii dinți permanenți, de care va trebui să avem grijă toată viața.  

Semne ale demineralizării:

• Apariția de pete albe pe dinți indică scăderea nivelului optim de fluor la nivelul structurii dinților.
• Pe măsură ce procesul de demineralizare avansează, aceste pete pot deveni mai închise la culoare (galbene sau chiar maronii) și se pot adânci, transformându-se treptat în carii dentare vizibile ca puncte negre. De cele mai multe ori, părinții constată că există o problemă abia atunci când aceste pete negre devin vizibile.
• Modificarea texturii zonelor afectate - petele vor avea o textură aderentă, în contrast cu cea sticloasă a smalțului sănătos. Pe măsură ce demineralizarea continuă, porozitatea va crește în zonele afectate ale dintelui, acesta căpătând un aspect calcaros.
• Sensibilitatea dinților afectați - Din cauza smalțului subțiat, dinții vor deveni sensibili la consumul de alimente și băuturi reci sau calde. În stadiile mai avansate, copiii care suferă de demineralizare a dinților pot resimți chiar dureri în timpul masticației.

„Pentru că acele pete alb-cretoase pot trece neobservate, recomandăm vizitele la medicul stomatolog pediatru de la apariția primilor dinți de lapte. În cadrul clinicilor DENT ESTET 4 KIDS, dedicate exclusiv copiilor, putem stabili cu exactitate un diagnostic clar, utilizând instrumente speciale, cum ar fi lămpile de fotopolimerizare cu funcție de detectare a leziunilor.”, explică Dr. Irina Morariu, medic stomatolog pediatru.

Pe lângă cauzele ce pot duce la demineralizarea dinților la copii și adulți, există și o serie de factori de risc pentru predispoziția la apariția acestei probleme:

• Afecțiunile digestive precum refluxul gastrointestinal pot provoca aciditate și afecta smalțul dinților.
• Gura uscată (xerostomia) poate reprezenta un factor de risc pentru demineralizare, deoarece saliva contribuie la neutralizarea acizilor din cavitatea bucală.
• Purtarea aparatului dentar reprezintă un factor de risc, tocmai pentru că impune o igienă orală desăvârșită. În caz contrar, smalțul dentar ar putea avea de suferit. Deși aparatele ortodontice nu sunt, în sine, nocive pentru smalțul dinților, atunci când sunt asociate unei igiene orale insuficiente pot deveni factor de risc pentru demineralizare.
• Fluoroza este o afecțiune caracterizată de prezența la nivelul dinților a unei cantități ridicate de fluor, care poate afecta structura smalțului dentar la copii, mai ales în perioada când dinții de lapte sunt înlocuiți de cei permanenți.
• Administrarea anumitor tratamente medicamentoase, care cresc aciditatea la nivelul cavității bucale.
• Traumatismele dentare ale incisivilor temporari pot duce la probleme de demineralizare ale incisivilor permanenți.
• Hipomineralizarea dentară determină maturizarea incompletă a smalțului și sensibilizarea dinților, factori ce pot duce la demineralizarea acestora.
• Amelogenesis imperfecta (afecțiune congenitală rară, asociată cu mutații ale genelor, ce duc la formarea anormală a smalțului și stratului exterior al coroanei dentare) sau hipocalcifierea dinților, ce poate afecta întreaga dentiție, în fazele temporare și permanente. 

Deși există metode eficiente pentru combaterea demineralizării la copii, cel mai bun tratament este întotdeauna prevenția. Iată câteva măsuri preventive prin care să eviți demineralizarea dinților de lapte sau permanenți ai copilului tău:

Igiena dentară corespunzătoare

Bacteriile ajunse în cavitatea bucală prin ingerarea alimentelor sau a băuturilor pot duce la demineralizarea dinților. Acizii prezenți în placa bacteriană pot grăbi acest proces, ducând la apariția cariilor. O modalitate eficientă de înlăturare a bacteriilor și evitare a acestor efecte este spălarea periodică a dinților copiilor. La fel ca adulții, copiii ar trebui să se spele pe dinți de minimum două ori pe zi, pentru a îndepărta resturile de mâncare și placa dentară.

Cele mai multe paste de dinți conțin fluor, astfel că acest obicei contribuie și la reintroducerea acestui mineral în structura dinților și a smalțului dentar. Discută însă cu medicul pedodont înainte de a alege o pastă de dinți bogată în fluor pentru copilul tău.

Dieta echilibrată

Calciul, vitaminele și mineralele pot acționa pentru stoparea demineralizării și inversarea acestui proces. Numeroase alimente precum spanacul, strugurii și anumite tipuri de fructe de mare, de exemplu, sunt bogate în fluor, iar includerea lor în alimentație poate îmbunătăți absorbția acestui mineral.

Mai mult, suplimentele alimentare cu magneziu, calciu, colagen, vitamina D3 și vitamina K2, administrate sub îndrumarea medicului - dacă se observă un deficit - pot îmbunătăți absorbția mineralelor inclusiv la nivelul sistemului osos și al dinților.

Limitarea consumului de zahăr și alimente cu aciditate ridicată

Zahărul, fructele, sucurile de fructe, produsele lactate și alimentele bogate în amidon favorizează apariția bacteriilor și cresc aciditatea cavității orale. Acizii atacă smalțul protector al dinților, iar acest lucru poate duce la demineralizarea acestora. Micile schimbări alimentare, precum înlocuirea gustărilor obișnuite cu unele care nu conțin zahăr, pot fi un prim pas în această direcție.

În ceea ce privește alimentele cu aciditate ridicată, nu te limita la fructe și băuturi răcoritoare. Printre acestea se numără și acele ingrediente alimentare care conțin acid fitic, cunoscut pentru prevenția absorbției mineralelor, cum ar fi migdalele sau tărâțele de orez și grâu. Deși consumul nu trebuie evitat în întregime, tocmai pentru că astfel de alimente pot avea varii beneficii pentru sănătate, moderația este necesară.

Fluorizarea

Fluorul nu este prezent doar în pasta de dinți recomandată pentru remineralizarea dinților, ci și în diferite alte produse. Poți introduce fluorul crescând consumul apei potabile de la robinet, deoarece aceasta conține acest mineral. Suplimentele cu fluor precum apa de gură, spumele, cremele sau gelurile dentare pot fi, de asemenea, de ajutor. Acestea trebuie folosite însă la recomandarea medicului, în urma unui consult stomatologic.

Hidratarea corespunzătoare și menținerea unui nivel optim de salivă

Saliva joacă un rol important în neutralizarea acizilor din cavitatea orală, produși de bacteriile nocive. Probleme precum sindromul gurii uscate pot agrava, astfel, demineralizarea dinților la copii. Aceasta poate fi cauzată de deshidratare sau de alte probleme. Gelurile substituente de salivă și hidratarea optimă te pot sprijini să eviți demineralizarea dinților copilului tău.

Demineralizarea netratată a smalțului dentar la copii poate duce la apariția unor complicații precum:

• Caria de biberon - afectează dinții de lapte, cu excepția incisivilor de pe mandibulă. Apariția cariilor de biberon este asociată cu utilizarea incorectă a biberonului și cu ”îndulcirea” suzetei cu miere sau alimente dulci.
• Caria cronică - poate să apară la orice vârstă, pe dinții de lapte sau permanenți. Gustările frecvente, consumul ridicat de carbohidrați nerafinați și gura uscată sau cantitatea redusă de salivă sunt cauze frecvente ale apariției cariilor cronice.
• Displazia de smalț - în vreme ce demineralizarea reprezintă un defect de structură, displazia de smalț este o afecțiune cu manifestări atât la nivelul formei dintelui (denivelări sau striații), cât și în ceea ce privește culoarea acestuia (petele alb-gălbui sau brune).

De cele mai multe ori, demineralizarea la copii se tratează prin fluorizare locală și sigilare. În cazul adulților, tratamentul poate include, suplimentar, procedee de albire dentară, pentru recăpătarea aspectului uniform al nuanței dinților.

Tipuri de tratamente demineralizare dinți

Fluorizare

Tratamentul cu fluorizare se realizează prin administrarea de fluor la nivelul smalțului dentar, sub forma unui gel care conține acest mineral. Acest gel se aplică fie cu o pensulă specială, fie cu ajutorul unei gutiere de fluorizare. Profilaxia cu fluor este un tratament simplu, sigur, minim invaziv, care poate fi aplicat atât în cazul dinților de lapte, cât și al danturii permanente. Fluorul aplicat astfel se eliberează treptat în smalț și are o serie de efecte benefice:

• Inhibă procesul de demineralizare, întărind structura smalțului dentar;
• Îmbunătățește remineralizarea;
• Reduce multiplicarea bacteriilor și previne, astfel, formarea cariilor.

Profilaxia cu fluor se poate repeta, în funcție de recomandările medicului stomatolog, o dată la 3-6 luni.

Sigilare dinți copii

Sigilarea dinților este o procedură stomatologică ce constă în aplicarea unei rășini pe smalțul dinților de lapte, pentru a-i proteja împotriva cariilor. Acest tratament este temporar și se menține aproximativ 2 ani, se realizează într-o singură ședință la cabinetul stomatologic și se aplică pe molarii și premolarii afectați de demineralizare. Ulterior profilaxiei prin sigilare, igiena dentară corectă este esențială.

Este important să observi demineralizarea dinților la copii în fazele incipiente, pentru ca metodele preventive și de tratament să aibă rezultate rapide. Asociată uneori cu alăptarea și folosirea biberonului, demineralizarea dentară poate fi diagnosticată cu precizie doar în urma unui consult de specialitate la medicul pedodont, la intervale regulate de timp, respectiv de cel puțin două ori pe an. Acesta va putea face diferența dintre demineralizare și afecțiuni precum displazia de smalț sau hipoplazia și va identifica motivele care au dus la deteriorarea suprafeței dentare.

Medicul specializat în stomatologie pediatrică va observa, de asemenea, eventualele complicații ale demineralizării, precum cariile dentare și va putea stabili un tratament eficient, care să prevină, totodată, afectarea dinților permanenți.

• 5 Things Secretly Harming Your Children’s Tooth Enamel, 2018
• How to Stop Demineralization of Teeth, 2020
• Chalky teeth in children (molar hypomineralisation), 2018
• T.E. Shishniashvili, K.A.Kobakhidze, Some causes of systemic demineralization of dental solid tissues in children of early age, 2006
• Tooth Decay in Children, urmc.rochester.edu