
Îngrijirea zilnică a dinților pare un gest simplu și bine cunoscut, însă multe probleme pe care le întâlnesc medicii la pacienți pornesc tocmai de la mici greșeli repetate în timp.
Periajul făcut în grabă, ignorarea spațiilor dintre dinți sau vizitele rare la stomatolog sunt obiceiuri care, cumulate, duc la afecțiuni ce ar fi putut fi evitate aproape în totalitate.
În acest articol îți prezentăm cele mai frecvente greșeli de igienă orală, de ce sunt dăunătoare și cum le poți corecta, pas cu pas.
Sănătatea orală este parte integrantă din starea generală de sănătate. Cavitatea orală este o poartă de intrare în organism, iar dezechilibrele de aici pot influența întregul corp, mai ales atunci când inflamația gingivală este ignorată mult timp.
O rutină de igienă orală incorectă sau incompletă permite acumularea plăcii bacteriene, care duce în timp la carii, boli gingivale și, în formele avansate, la parodontită - o afecțiune cu impact nu doar local, ci și sistemic.
„Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că bolile orale afectează aproximativ 3,5 miliarde de oameni la nivel global, iar studiile au evidențiat legături clare între bolile gingivale și afecțiuni precum bolile cardiovasculare, diabet sau anumite complicații în sarcină. La pacienții cu diabet, inflamația gingivală poate îngreuna controlul glicemiei, iar diabetul necontrolat agravează parodontita — un cerc vicios în care igiena orală bună devine parte din managementul bolii generale”, precizează Dr. Anita Zodilă, medic specialist Parodontologie.
Aceste cifre subliniază cât de mult contează educația și rutina zilnică în menținerea sănătății dentare pe termen lung.
Iată cele mai frecvente greșeli și cum le poți recunoaște.
Mulți oameni consideră că simplul fapt că se spală pe dinți în fiecare zi este suficient. În realitate, modul și durata periajului contează la fel de mult ca frecvența.
Recomandarea generală este periajul de două ori pe zi, minimum două minute de fiecare dată. Dacă periajul durează cât să clătești pasta, de obicei nu este suficient pentru a îndepărta placa bacteriană în mod eficient.
Apăsarea excesivă pe periuță poate duce în timp la retracții gingivale și la uzura smalțului, mai ales în zona gâtului dinților. Dacă perii se desfac rapid sau ai zone sensibile și retracții gingivale, e posibil să folosești prea multă forță. Mișcări blânde, circulare, cu o periuță cu peri moi, sunt în general suficiente pentru un periaj corect și eficient.
Periuțele cu peri duri sau capete foarte mari pot produce mai mult rău decât bine, mai ales dacă sunt folosite cu presiune. Federația Europeană de Parodontologie recomandă periuțe cu peri moi, tocmai pentru a proteja smalțul și gingiile. De asemenea, periuța ar trebui schimbată la aproximativ trei luni sau mai devreme, dacă perii se deformează vizibil.
Periajul curăță cea mai mare parte din suprafața dinților, dar nu și spațiile înguste dintre ei. În aceste zone se acumulează frecvent resturi alimentare și placă bacteriană, de unde pornesc cariile interdentare și inflamațiile gingivale - adesea fără nicio durere sau semn vizibil în stadiile incipiente.
„Potrivit asociațiilor stomatologice internaționale, curățarea zilnică a spațiilor interdentare reduce semnificativ riscul de carii și de boală gingivală, completând ceea ce periajul singur nu poate realiza.”, explică Dr. Anita Zodilă.
Cum alegi între ață dentară și periuță interdentară? Ața dentară este mai potrivită pentru spațiile foarte strâmte. Periuțele interdentare pot fi o alegere mai bună în cazul spațiilor mai mari, al lucrărilor fixe sau al implanturilor dentare. Medicul dentist sau igienistul îți poate recomanda varianta potrivită pentru anatomia ta specifică.
Fără această etapă, chiar și o igienă aparent corectă lasă necurățate zone importante, unde problemele se pot instala în mod silențios.
Dieta are un rol major în sănătatea dinților. Zahărul nu acționează singur - este „combustibilul” pentru bacteriile din placa bacteriană, care îl transformă în acizi ce atacă smalțul. Cu cât consumul de zahăr este mai frecvent pe parcursul zilei (gustări, băuturi îndulcite, ronțăieli), cu atât dinții sunt mai mult timp expuși acestor acizi.
Alimentele și băuturile acide - sucuri carbogazoase, băuturi energizante, sucuri de fructe sau citrice consumate în exces - pot eroda direct smalțul, mai ales atunci când sunt asociate cu periajul imediat după consum. Smalțul, odată pierdut, nu se regenerează.
Recomandări practice:
Obiceiuri aparent banale - rosul unghiilor, al pixului, deschiderea ambalajelor sau a sticlelor cu dinții - pot provoca în timp microfisuri, fracturi dentare sau uzură accentuată a smalțului. Dinții nu sunt instrumente și nu sunt proiectați să suporte astfel de forțe repetate sau bruște.
„În cabinet, multe fracturi sau colțuri „sărite” apar în urma unor astfel de incidente: o sticlă deschisă cu dinții, un obiect tare mușcat din reflex sau un corp străin întâlnit în mâncare. Efectele nu sunt întotdeauna imediate - microfisurile pot rămâne neobservate ani întregi, până când un dinte cedează la o forță mai mare.” - precizează Dr. Anita Zodilă.
Renunțarea la aceste obiceiuri reduce semnificativ riscul de traumatisme dentare și de fracturi care necesită tratamente complexe și costisitoare.
Mulți pacienți ajung la medic doar când apare durerea. Însă durerea dentară este adesea un semn tardiv - indică faptul că problema există de ceva timp și a avansat deja.
Controalele periodice, de regulă la 6 luni, permit depistarea timpurie a problemelor, atunci când tratamentele sunt mai simple, mai rapide și mai puțin invazive.
Procedurile de profilaxie - detartrajul și periajul profesional - îndepărtează tartrul care nu poate fi eliminat prin periajul de acasă și reduc semnificativ riscul de boli gingivale.
Amânarea tratamentelor poate duce la complicații care necesită intervenții mult mai complexe și mai costisitoare: de la tratamente de canal, până la extracții, grefe osoase și lucrări protetice extinse.
O rutină zilnică de îngrijire orală nu trebuie să fie complicată. Important este să fie completă și constantă.
Obiceiurile zilnice aparent banale au un efect cumulativ. Consecințele unei igiene orale incorecte, instalate în ani de zile, includ:
Caria dentară este cea mai frecventă boală cronică la nivel global, care poate fi prevenită prin igienă corectă și alimentație adecvată.
Cauzează inflamația și distrucția progresivă a țesuturilor de susținere ale dintelui, care poate duce în final la pierderea acestuia.
Este o consecință a eroziunii smalțului sau a retracțiilor gingivale, manifestată prin durere la rece, cald sau dulce.
Retracțiile gingivale și mobilitatea dentară sunt semne ale unei boli parodontale avansate, care afectează stabilitatea pe termen lung a dinților.
Pierderea dinților și necesitatea lucrărilor extinse: implanturi, proteze, punți sunt toate tratamente costisitoare care ar fi putut fi evitate.
Pe lângă impactul funcțional, există și o componentă estetică importantă: un zâmbet sănătos influențează încrederea în sine și felul în care relaționăm cu cei din jur.
„Organizațiile internaționale subliniază tot mai mult legătura dintre sănătatea orală și bunăstarea generală, atât fizică, cât și psihică. Este nevoie de consecvență, prin lucrurile simple pe care le facem zi cu zi. Un periaj corect, curățarea spațiilor interdentare și controalele regulate pot face diferența dintre o dantură sănătoasă pe termen lung și ani întregi de tratamente repetate.”, precizează Dr. Anita Zodilă.
Se recomandă un control la fiecare 6 luni. Pacienții cu risc crescut (carii frecvente, boli gingivale, afecțiuni sistemice) pot necesita vizite mai dese, la recomandarea medicului.
Nu. Periajul nu curăță spațiile dintre dinți, unde se acumulează placă bacteriană și apar carii sau inflamații gingivale. Ața dentară sau periuțele interdentare sunt esențiale, nu opționale.
Zahărul consumat frecvent, băuturile carbogazoase și cele acide sunt principalii vinovați pentru carii și eroziuni dentare. Alimentele lipicioase (caramele, bomboane gumate) sunt și ele dăunătoare, deoarece rămân în contact prelungit cu smalțul.
Cere o demonstrație practică medicului dentist sau igienistului - îți vor arăta tehnica potrivită, periuța recomandată și zonele la care să fii mai atent. O periuță electrică cu senzor de presiune poate fi utilă, dacă apeși prea tare.
Igiena și alimentația corecte sunt fundamentale, dar nu înlocuiesc controalele periodice. Multe probleme evoluează fără simptome și pot fi depistate doar de medic.