Detartrajul cu ultrasunete – beneficii și mituri

În îngrijirea dentară modernă, detartrajul cu ultrasunete s-a impus ca metoda preferată în multe cabinete stomatologice. Motivul este simplu: oferă o curățare eficientă, rapidă și în general, mai confortabilă pentru pacient, comparativ cu metodele tradiționale.  

Dar ce face această metodă „modernă”? Și în ce fel se diferențiază de detartrajul clasic?

Metoda clasică (manuală) presupune utilizarea de instrumentar manual – detartratoare, curete, etc. Acestea necesită mai multă forță fizică, mai mult timp și pot fi mai incomode, atât pentru pacient, cât și pentru medic/igienist.

Detartrajul cu ultrasunete folosește vibrații foarte rapide (ultrasunete), împreună cu jet de apă, pentru a desprinde tartrul dentar și placa bacteriană. 

Cum funcționează aparatul cu ultrasunete

Este un dispozitiv de detartraj cu ultrasunete care conține un vârf metalic, care vibrează la frecvențe înalte (zeci de mii de vibrații pe secundă). Aceste vibrații mecanice, combinate cu un jet de apă, distrug tartrul (acele acumulări dure de minerale), placa bacteriană și impuritățile subgingivale. Apa are rol și de răcire pentru a proteja împotriva supraîncălzirii țesuturilor dentare și de eliminare a resturilor.

Sunt două mari tipuri de ultrasunete folosite: cele magnetostrictive și cele piezo-electrice. Fiecare are avantajele și dezavantajele sale în ceea ce privește modul de vibrare, eficiență, confort, dar ambele pot fi eficiente dacă sunt utilizate corect. 

Aparat piezoelectric

• Folosește un efect piezo la nivelul vârfului de detartraj, care vibrează cu frecvență înaltă.
• Este eficient în îndepărtarea tartrului supra și subgingival, fiind o procedură modernă și bine tolerată de pacienți

Aparat magnetostrigtiv

• Utilizează un sistem magnetic pentru a genera vibrații.
• Similar cu cel piezoelectric, este o metodă eficientă de curățare a tartrului dentar. 

Detartrajul cu ultrasunete: de ce este mai confortabil pentru pacient

• Vibrațiile ultrasonice permit ca detartrajul să fie efectuat mai rapid decât varianta manuală, mai ales în zonele cu tartru greu accesibile.
• Jetul de apă ajută la răcorirea suprafețelor dentare, reducând disconfortul termic.
• Adesea, pacienții percep mai puțină durere și sensibilitate când procedura este făcută corect, deoarece instrumentarul nu trebuie să fie atât de agresiv ca la detartrajul manual.
• După procedură, senzația de „dinți curați”, respirație mai proaspătă, este rapidă. 

1. Îndepărtarea rapidă și eficientă a tartrului dentar 
   Prin combinația de vibrații și jet de apă, tartrul este desprins mai ușor și mai complet decât cu unele instrumente manuale, în special în zone dificile.
2. Este o procedura minim invazivă, mai puțin dureroasă 
   Deoarece nu este necesară forța mare și deoarece răcirea este integrată, pacienții adesea resimt mai puțin disconfort sau durere sau disconfortul este mai moderat decât la detartrajul manual agresiv.
3. Protejeaza gingiile și reduce riscul de gingivită / parodontită 
   Îndepărtând placa și tartrul, se diminuează inflamația gingivală, se reduc bacteriile ce pot provoca distrugerea țesuturilor de susținere ale dintelui. Un detartraj eficient este unul dintre pilonii profilaxiei bolilor parodontale.
4. Avantaje estetice: dinți mai curați, respirație improspătată 
   Tartrul și petele de suprafață (de la cafea, ceai, tutun) sunt îndepărtate sau reduse, ceea ce face ca dinții să arate mai albi și mai curați. De asemenea, respirația devine mai proaspătă, deoarece bacteriile din tartru și placa contribuie la mirosurile neplăcute. 

Mai jos sunt câteva idei greșite care circulă des și comentarii pe baza literaturii și experienței clinice: 

Mit: „Detartrajul cu ultrasunete afectează smalțul.” 

Realitate: În studii, ultrasunetele pot provoca un mic grad de abraziune sau creștere a rugozității smalțului, mai ales dacă smalțul este deja compromis (ex: fisuri, carii incipiente, restaurări).  Dar în dinți sănătoși, cu utilizarea corecta a aparatului de detartraj (presiune corectă, unghi potrivit, timp limitat), efectele sunt minime și acceptabile, comparativ cu beneficiile. 

Mit: „Dinții devin mai sensibili după procedură.” 

Realitate: Poate exista sensibilitate temporară – este normal ca după detartrare, mai ales dacă tartrul subgingival era foarte mult si gingia era inflamată. Dar aceasta sensibilitate tinde să dispară în câteva zile. Nu este ceva de durată, dacă procedura a fost făcută corect și dacă pacientul are o igienă orală bună. 

Mit: „Detartrajul cu ultrasunete este dureros.” 

Realitate: Majoritatea pacienților spun că disconfortul este redus față de detartraj manual, dar percepția durerii depinde mult de toleranța individuală, de gravitatea acumulărilor de tartru și de starea gingiilor. Un bun profesionist folosește anestezie locală sau geluri dacă este cazul, reglează puterea aparatului și foloseste vârfuri adecvate. 

Mit: „Tartrul dentar se formează mai repede după detartraj.” 

Realitate: Aceasta este de obicei o impresie greșită. Tartrul se formează dacă placa bacteriană nu este îndepărtată regulat. Metoda nu cauzează formare accelerată de tartru; dacă nu se menține o igienă orală bună, tartrul se va reface indiferent de metoda folosită. De fapt, un detartraj eficient reduce rata fermentării plăcii și formării tartrului ulterior. 

Chiar și metoda cu ultrasunete are situații când detartraj ultrasunete contraindicatii trebuie să fie luate în serios.

Situații în care detartrajul cu ultrasunete nu este recomandat

• Pacienți cu pacemaker sau cu dispozitive implantate care pot fi afectate de câmpuri electromagnetice. Studiile arată că aparatele dentare electronice cum sunt scalerele cu ultrasunete pot provoca interferențe, în special cele magnetostrictive.  
• Probleme respiratorii acute: astm sever, bronșită, alte boli pulmonare când jeturile de aerosoli, vaporii sau spray-ul pot agrava starea.  
• Gingiile foarte inflamate, infecții periodontale în stadiu acut, când sângerarea și inflamația trebuie controlate înainte.
• Dinți cu smalț grav compromis: fisuri, carii netratate, restaurări fragile. Așa cum au arătat studiile, detartrajul cu ultrasunete pe smalțul cu fisuri sau carii incipiente poate provoca pierderi mai mari de smalț.  
• Pacienţi foarte mici (copii), în special în dentiția de lapte sau dinții permanenți foarte tineri, unde camera pulpară este mare și structura dentară încă este maturată. Vibrațiile și căldura pot fi mai periculoase.  
• Pacienți imunocompromiși sau cu infecții care pot fi răspândite prin aerosoli, sau situații când controlul infecției este dificil.

Importanța consultului stomatologic înainte de procedură

Este esențial ca înainte de detartraj dentar, pacientul să aibă un consult complet: examen al stării smalțului, al gingiilor, al restaurărilor dentare, istoricul medical (pacemaker, boli cronice, alergii etc.). Dacă sunt identificate contraindicații, medicul poate ajusta puterea aparatului, timpul de lucru, sau poate opta pentru metode alternative.

Alternative la ultrasunete atunci când există contraindicații

• Detartraj manual – poate fi mai lent și ceva mai incomod, dar este singura alternativă în anumite cazuri.
• Detartraj chimic sau metode chimico-mecanice – paste care dizolvă depunerile, aplicarea de soluții speciale.
• Polishing cu perii, cupe de cauciuc, folosirea pastei profilactice.
• În cazul restaurărilor fragile, protejarea marginilor acestora prin proceduri adaptate sau acoperire temporară. 

Cât de des se recomandă detartrajul cu ultrasunete?

Depinde de starea orală a fiecărei persoane: dacă ai gingii sănătoase și o igienă bună, de obicei o dată la 6 luni. Dacă există probleme cum ar fi gingivită cronică sau parodontită, poate fi necesar mai des, de exemplu la 3-4 luni. Medicul stomatolog sau igienistul va evalua particularitățile fiecărui caz.

Este detartrajul cu ultrasunete mai bun decât cel clasic?

Nu se poate spune categoric „mai bun” în toate situațiile, dar are avantaje clare: eficiență, viteză, confort. În cazurile cu tartru subgingival sau acumulări mari, ultrasunetele pot fi superioare. În cazurile unde smalțul este foarte compromis sau există restaurări delicate, detartrajul manual poate fi mai sigur.

Există riscuri pentru dinți sau gingii?

Da, dar riscurile sunt mici dacă procedura este făcută corect de un profesionist:

• Mică creștere a rugozității smalțului, în special dacă există fisuri, carii incipiente, restaurări mari.  
• Posibil disconfort, sensibilitate temporară a dinților sau gingiilor.
• Dacă se folosește putere mare sau presiune excesivă, se poate produce abraziune de smalț sau deteriorare a tesutului gingival.
• Riscul de aerosoli – important mai ales în context de infecții respiratorii, deci cabinetele trebuies sa respecte protocoalele de igienă și protecție.

Cum știu dacă am nevoie de detartraj cu ultrasunete sau de altă procedură?

• Dacă vezi tartru vizibil, pete, senzație de respirație urâtă, gingii care sângerează când periezi, gingii inflamate → probabil ai nevoie de detartraj.
• Dacă gingiile au „buzunare” iar tartrul este subgingival, ultrasunetele sunt de mare ajutor.
• Dacă ai restaurări mari, smalț foarte uzat sau carii, ar fi bine să consulți medicul pentru evaluare și eventual să folosești metode alternative sau ajustări în procedură. 

Concluzie

Detartrajul cu ultrasunete este o metodă modernă, eficientă și în multe situații, mai confortabilă decât detartrajul clasic. Beneficiile sale în ceea ce privește îndepărtarea tartrului dentar, protejarea gingiilor, îmbunătățirea esteticii și confortului pacientului sunt semnificative. Totuși, nu este o metodă universală — trebuie adaptată la starea fiecărui pacient, la eventualele contraindicații și efectuată de profesioniști cu experiență.

„Un dinte sănătos începe cu o curățare corectă — nu cu forță, ci cu precizie.” recomandă dr. Andreea Lascău.

1. Kim SY, et al. „Effects of ultrasonic instrumentation on enamel surfaces with various defects (cracks, early caries, and restorations)”. Journal of Periodontology / Wiley. 2018. Disponibil online. ― studiul arată daune semnificative în cazurile cu smalț compromis.  
2. Al Ankily M, et al. „Effect of Different Scaling Methods and Materials on the Surface Properties of Enamel”. Journal of International Oral Health, 2020. ― compară detartraj manual vs ultrasunete și tipurile de vârfuri/instrumente.  
3. Babina K., Polyakova M., Sokhova I., Doroshina V., Arakelyan M., Zaytsev A. & Novozhilova N. „The Effect of Ultrasonic Scaling and Air-Powder Polishing on the Roughness of the Enamel, Three Different Nanocomposites, and Composite/Enamel and Composite/Cementum Interfaces”. Nanomaterials, 2021. ― detaliază cum ultrasunetele afectează restaurările și smalțul din jur.  
4. Walmsley AD. „Potential hazards of the dental ultrasonic descaler”. Ultrasound in Medicine & Biology, 1988. ― avertizează cu privire la riscurile biologice și protecția necesară.  
5. ADA – Articol: „Cardiac Implantable Devices and Electronic Dental Instruments”. American Dental Association, 2023 ― informații despre pacienți cu pacemaker sau alte dispozitive cardiace.