Ce este bruxismul?

Simptomele si tratamentul bruxismului

Pentru multe persoane, bruxismul este o problemă inconștientă, care poate fi depistată uneori atunci când sunt atenționate că scrâșnesc dinții cu un sunet puternic în timp ce dorm sau chiar în timpul unui control stomatologic de rutină, când descoperă că smalțul dinților este deteriorat.

Chiar dacă în unele cazuri scrâșnitul dinților nu pune în pericol sănătatea dinților, e important de știut când anume această afecțiune poate duce la apariția complicațiilor și când e necesar un tratament de specialitate. În cele ce urmează vei afla care sunt principalele simptome ale bruxismului, dar și cum poate fi tratat și prevenit în mod corect.

Ce este bruxismul?

Bruxismul este o afecțiune caracterizată prin scrâşnirea, frecarea sau încleştarea dinţilor. Treptat, acest obicei poate duce la apariția durerilor de dinți sau la sensibilitate dentară și, în unele cazuri, chiar la tocirea dinților. Pe măsură ce boala avansează, țesuturile dentare sunt afectate și apare retracția gingivală.

Există două tipuri de bruxism:

• Bruxism diurn – persoanele care au bruxism diurn pot să scrâșnească sau să își încleșteze dinții pe timpul zilei, fără să își dea seama;
• Bruxism nocturn – acesta este asociat și cu alte tulburări de somn, precum sforăit și apnee (opriri scurte ale respirației).

Atât bruxismul moderat, cât și cel sever trebuie tratat la timp, deoarece poate duce la apariția unor probleme dentare serioase și a altor complicații.

Cauzele bruxismului, factori de risc și posibile complicații

Deși cauzele bruxismului nu sunt încă foarte clare, există totuși câțiva factori genetici, fizici sau psihologici cu care este asociată această afecțiune:

• stres, anxietate, frustrări, furie;
• malocluzie dentară (alinierea incorectă a dinților);
• odihnă insuficientă;
• dezvoltarea disproporționată a oaselor maxilare;
• schimbarea dentiției temporare cu cea permanentă;
• tulburări de somn.

Factori de risc

Factorii care pot crește riscul de apariție a bruxismului sunt:

• un nivel ridicat de stres sau anxietate;
• vârsta – bruxismul este frecvent în rândul copiilor și poate să dispară până la adolescență;
• tipul de personalitate – persoanele care sunt competitive, agresive sau hiperactive au un risc crescut de apariție a bruxismului;
• unele tratamente medicamentoase – această afecțiune poate fi un efect secundar al unor medicamente, precum antidepresivele;
• fumatul, consumul de cafea sau de alcool;
• ereditatea;
• există și cazuri în care bruxismul poate fi un simptom asociat cu probleme la nivelul nervilor și mușchilor faciali.

Uneori, bruxismul este asociat și cu alte boli, precum boala Parkinson, demență, epilepsie, tulburări de reflux gastroesofagian, deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) sau pavor nocturn.

Posibile complicații

Prevenim înainte de a trata, de aceea îți recomandăm o vizită la medicul stomatolog dacă prezinți unul dintre simptomele de mai sus. Altfel, poți ajunge la afecțiuni complexe precum:

• deteriorarea dinților, a coroanelor dentare sau a maxilarului;
• dureri de cap;
• dureri faciale sau ale maxilarului;
• afecţiuni ale articulaţiei temporo-mandibulare.

Care sunt simptomele bruxismului

Principalele simptome ale apariției bruxismului pot fi:

• scrâșnitul și încleștarea dinților – sunetul este atât de puternic încât te poate trezi din somn;
• dinții sunt ciobiți și slăbiți;
• smalțul este deteriorat;
• sensibilitate dentară și dureri puternice ale dinților;
• dureri faciale, ale gâtului sau ale mandibulei;
• dureri de cap, în special în zona tâmplelor;
• slăbirea sau încordarea mușchilor mandibulei;
• tulburări de somn.

Este importantă vizita la medicul stomatolog în cazul în care ai identificat simptomele menționate mai sus, în special în cazul în care persistă în timp și nu se ameliorează.

În cazul în care este vorba de bruxism, medicul va încerca să stabilească o cauză exactă și dacă această afecțiune a apărut din cauza medicamentelor sau este asociată cu tulburări de somn. Pe lângă aceste informații, medicul va efectua și o examinare dentară, pentru a determina dacă există o sensibilitate crescută la nivelul mușchilor mandibulei sau dacă sunt semne ale uzurii dentare.

Pe lângă examinarea dentară, poate fi efectuată și o radiografie dentară sau tomografie computerizată, pentru a evalua starea rădăcinilor dentare și a osului maxilar.

După examinarea dentară, medicul stomatolog poate sugera unul dintre următoarele tratamente pentru bruxism:

• folosirea unei gutiere – gutiera este un dispozitiv din plastic care se mulează de dantură și are rolul de a separa dinții și de a împiedica lezarea lor prin scrâșnit sau încleștare;
• coroane dentare – în cazul în care smalțul dinților este deteriorat și uzura dentară a dus la creșterea sensibilității, poate fi necesară folosirea coroanelor dentare pentru a remodela aspectul dinților.

În același timp, având în vedere că bruxismul poate fi cauzat și de stilul de viață sau de tipul de personalitate, tratamentul poate include și metode de corectare a acestor probleme, precum:

• controlul stresului și al anxietății – în cazul în care acestea sunt cauzele principale ale bruxismului, pot fi recomandate strategii de relaxare, așa cum este meditația. Dacă este vorba de anxietate, atunci este necesară vizita la un medic terapeut.
• corectarea ocluziei dentare – este necesar ca medicul stomatolog să verifice dacă ocluzia dentară (mușcătura) este corectă și să îți explice care este poziția corectă a mandibulei.

Alte metode de tratament pot include schimbarea tratamentului medicamentos, în cazul în care acesta a dus la apariția bruxismului, tratarea tulburărilor de somn sau a altor probleme de sănătate asociate cu bruxismul.

Cum poate fi prevenit bruxismul?

Așa cum am menționat mai sus, bruxismul nu necesită întotdeauna tratament și poate să treacă de la sine, însă este important de reținut că există câteva remedii care pot fi de mare ajutor în procesul de vindecare sau de prevenire a acestei afecțiuni. Aceste remedii includ:

• reducerea stresului – poți încerca diferite metode, așa cum ar fi să asculți muzică în timp ce faci diferite activități sau chiar exerciții fizice ori meditație;
• evitarea consumului excesiv de băuturi care conțin cafeină sau alcool, în special seara, deoarece pot agrava simptomele bruxismului;
• evitarea mestecării gumei, deoarece acest obicei face ca mușchii maxilarului să devină din ce în ce mai încordați și, implicit, îți vei dezvolta obiceiul de a-ți încleșta dinții.

Totodată, încearcă să fii conștient de momentele în care scrâșnești din dinți și, pe cât posibil, pune vârful limbii între dinți. Pe măsură ce pui în practică acest exercițiu, mușchii maxilarului vor începe treptat să se relaxeze.

Mergi în mod regulat la un control stomatologic, deoarece te poate ajuta să identifici din timp posibila apariție a bruxismului.