Profilaxia dentară la copii si adolescenți

Profilaxia dentară reprezintă o serie de metode și proceduri care se pot realiza în cabinetul de stomatologie pentru a preveni apariția afecțiunilor gingivale și a cariilor. Este primul și cel mai important lucru pe care îl putem face când vine vorba de sănătatea orală.  

O distincție esențială atunci când discutăm despre medicina dentară trebuie făcută între prevenție și tratament. Când vorbim despre prevenție ne referim la o rutină, un set de proceduri care ne pot ajuta să evităm apariția prolemelor dentare și astfel a tratamentelor costisitoare.  

În perioada copilăriei, dinții de lapte jocă un rol important în dezvoltarea ulterioară a dentiției permanente și în același timp este perioada în care se formează primele obiceiuri atât de igienă orală, cât și de alimentație corectă.

Sunt câțiva pași pe care trebuie să îi urmăm pentru a avea un zâmbet sănătos și frumos încă din copilărie:

1. Rutina de îngrijire a dinților de acasă: periaj și ață dentară, cu ajutor din partea părinților
2. Formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, limitând gustările dulci sau sucurile carbogazoase.
3. Controale periodice însoțite de igienizare profesională în cabinet, odată la 6 luni.

O sedință de profilaxie dentară în cabinet cuprinde următoarele proceduri:

1. Periajul dentar profesional, care presupune curățarea dinților cu paste și periuțe dentare speciale.
2. Detartrajul cu ultrasunete, dar și manual în funcție de vârsta copiilor și de gradul de cooperare al acestora.  
3. Airflow-ul, care este un aparat cu un jet de apă și pulbere, indicat în special copiilor peste 5 ani care curăță în special petele pregnante, colorațiile și placa bacteriană.
4. Florizare, care se realizează la finalul ședinței de igienizare cu ajutorul unor geluri sau lacuri speciale, adaptate nevoilor fiecărui copil, ce ajută la întărirea smalțului dentar. 

Procesul de igienă dentară acasă ar trebui început încă de la naștere prin a curăța limba, obrajii și gingiile bebelușilor, după hrănire, cu o compresă sterilă sau șervețele speciale.

Mai apoi, după ce apare primul dinte, se poate trece la periuța dentară cu peri moi și pastă de dinți specială adaptată vârstei copilului.  

De asemenea, aceasta este și perioada în care ar trebui să aibă loc și prima vizită la medicul stomatolog, imediat ce apare primul dințișor, dar nu mai târziu de vârsta de 1 an. În cadrul acestei vizite părintele poate să primească sfaturi importante cu privire la îngrijirea dinților la copii, alegeri optime pentru periuță și pastă de dinți, dar și despre alimentație și obiceiuri sănătoase. Totodată, acestă vizită ajută la crearea unei conexiuni între medic și copil, înainte să apară probleme dentre sau durere, ceea ce ar face cooperarea mult mai dificilă.

Astfel, prima vizită la medicul stomatolog nu este doar despre dinți, este despre prevenție, educație și încredere. Cu cât este începută mai devreme îngrijirea dentară, cu atât sunt mai mari șansele ca micuțul tău să aibă o dantură sănătoasă și o relație pozitivă cu medicul stomatolog pe termen lung.

După vârsta de 3 ani, copilul ar trebui să aibă dentiția de lapte completă, să devină din ce în ce mai independent și să înceapă să apară și primele deprinderi conștiente cu privire la obiceiuri sănătoase, care trebuie formate corect și susținute de părinți.  

Un periaj corect ar trebui efectuat de 2 ori pe zi, minimum 2 minute, dimineața și seara, sub atenta supraveghere a părinților. Ca periuță de dinți este recomandată fie o periuță manuală cu peri moi, care să se schimbe o dată la 3 luni, fie o periuță electrică al cărei capăt să se schimbe o dată la 3-6 luni.  De asemenea, se pot folosi aceste periuțe alternativ, dimineața, periuță manuală și seara, periuță electrică.  

Pasta de dinți joacă și ea un rol important în îngrijirea dinților la copii, astfel ar fi bine să fie o pastă de dinți cu o cantitate de fluor adaptată vârstei, minimum 1000 ppm fluor, dar nu mai mult de 1450, în funcție de recomandarea medicului. Fiind perioada în care copilul învață să își clătească gura, cantitatea de pastă de dinți pe periuță ar trebui să fie cât un bob de mazăre, iar tubul de pastă de dinți nu ar trebui să fie la îndemâna copilului.  

Ca și tehnică, periajul ar trebui să fie realizat prin mișcări circulare sau verticale, blânde, atât pe fața dinților, cât și pe spate și pe suprafața cu care mușcă. Periajul este recomandat să aibă loc sub supravegerea părinților, sau chiar realizat de aceștia, până în jurul vârstei de 7-8 ani, atunci când copilul are suficientă dexteriatate ca să îl poată realiza singur.  

În același timp, aceasta este și perioada în care erupția dentară temporară este finalizată, dinții se apropie din ce în ce mai mult și astfel, este indicat să fie folosită și ața dentară, pentru a evita apriția cariilor dintre dinți. Riscul apariției cariilor interdentare este foarte mare la copii și astfel, ața dentară ajută la diminuarea acestui risc.  

Așa cum spuneam anterior, este și o perioadă în care se formează obiceiurile alimentare, astfel este indicat, pe cât posibil, limitarea consumului de zahăr (ciocolată, jeleuri, caramele), dar și carbohidrați (chips-uri, covrigei, produse de patiserie). Este recoamndată și evitarea băuturilor carbogazoase, dar și a sucurilor naturale în exces.  

Pentru a menține sănătatea orală, este importantă și ședința de igienizare dentară profesioală la copii în cabinetul stomatologic, o dată la 6 luni. Această ședință cuprinde, în primul rând, evaluarea periajului dentar al copilului cu ajutorul unor revelatori de placă. Astfel copilul și părintele pot observa care sunt zonele unde periajul nu este realizat corect pentru a putea îmbunătăți acest lucru acasă. Aceasta este urmată de periajul profesional cu periuțe și cupe speciale, care curăță și zonele dentare greu accesibile. Apoi, este folosită ața dentară pentru ca medicul să poată exemplifica copilului și părintelui cum se utilizează corect, astfel încât să fie utilizată și acasă, în rutina zilnică a copilului. Dacă medicul observă și depuneri de tartru, acesta folosește o tehnică manuală, blândă, pentru a îndeparta aceste depuneri de tartru, sau de placă bacteriană mai greu de îndepartat. Ședința de profilaxie se încheie prin fluorizare cu lacuri topice sau geluri, adaptată vârstei copilui, pentru a întări structura smalțului.

Odată cu vârsta de 6 ani, dinții de lapte încep să se exfolieze și încep să erupă incisivii permanenți. Tot acum erupe molarul de 6 ani, o măseluță care crește în spatele dinților temporari, fără a înlocui un dinte temporar și care nu se mai schimbă niciodată. Aceasta este specială, atât prin structura sa, cât și prin faptul că se află într-o zonă foarte susceptibilă la carii.  

Molarul de 6 ani prezintă pe suprafața lui șanțuri adânci, asemănătoare unor pâlnii, care favorizează retenția alimentelor și, implicit, apariția precoce a cariilor dentare. Acestea au un risc crescut de a evolua rapid către carii profunde, ce pot provoca dureri dentare și complicații ulterioare.  

Tocmai pentru a proteja acest molar, a aparut conceptul de sigilare dentară, ce presupune aplicarea unui material protector (sigilant) pe suprafața de mestecat a acestui molar. Sigilarea se recomandă imediat după erupție, pentru a bloca șanțurile și fosetele adânci să retenționeze resturi alimentare și bacterii, acolo unde periuța nu poate ajunge.  

Ca sigilarea să fie eficientă, aceasta trebuie efectuată imediat ce dintele a erupt complet, înainte să fie atacat de procesul carios. Sigilarea dentară este o manoperă minim invazivă ce se realizează în jurul vârstei de 6 ani pentru primul molar permanent, dar și între 9 și 12 ani pentru premolari și molarii de 12 ani.  

Această manoperă, împreună cu igiena orală corect realizată acasă, dar și prin igienizare dentară profesională și control periodic la 6 luni, ajută la întârzierea sau chiar evitarea apației cariilor dentare și menținerea unui zâmbet sănătos pe o perioadă lungă de timp.

Cu privire la ședința de igienizare profesională, așa cum am menționat anterior, pe lângă periajul profesional se mai adaugă si detartrajul cu ultrasunete. Acestă manoperă este recomandată atunci când pe unele suprafețe ale dintilor, în special pe partea dinspre limbă, atât la nivelul dinților permanenți, cât și a celor temporari, se observă depuneri de placă de bacteriana și alimente greu de îndepartat.  

Aceste depuneri de placă bacteriană pot cauza inflamație gingivală, sângerare la periaj, respirație urât mirositoare (halitoză) a copilului pe o perioadă mai lungă de timp.

De asemenea, dupa vârsta de 6 ani este indicată și procedura de Airflow. Acesta este o manoperă non-invazivă, nedureroasă și blândă cu smalțul, ce utilizează un jet puternic de apă pentru a îndepărta placa bacteriană, colorațiile date de bacterii sau de unele alimente sau ceaiuri, precum și resturi alimentare greu de îndepărtat. O ședință de profilaxie care include Airflow, realizată o dată la 4-6 luni, în funcție de recomandările medicului, ajută la menținerea dinților și gingiilor sănătoase. 

1. Prevenirea cariilor dentare

• Eliminarea regulată a plăcii bacteriene reduce riscul de formare a cariilor.
• Sigilarea dinților permanenți și fluorizarea periodică întăresc smalțul.
• Copiii învață să-și îngrijească dinții corect, ceea ce scade riscul de carii recurente.
• Astfel, pe termen lung avem mai puține obturații (plombe), mai puține urgențe stomatologice, mai puține tratamente costisitoare, și astfel se păstrează dinții naturali sănătoși cât mai mult timp.  

2. Menține gingiile sănătoase

• Profilaxia reduce inflamația și sângerarea gingivală prin eliminarea plăcii și tartrului.
• Educația timpurie previne obiceiurile nocive care duc la gingivită și boală parodontală.

3. Impact pozitiv asupra sănătății generale

• O dentiție sănătoasă ajută la o alimentație echilibrată, dicție corectă și o stare de bine psihologică, astfel ne putem bucura de sănătate generală mai bună și un stil de viață mai echilibrat.

4. Creșterea încrederii și a stimei de sine

• Un copil cu dinți sănătoși și un zâmbet frumos are mai multă încredere în sine și este mai puțin susceptibil la stigmatizare socială, astfel se bucură de o imagine de sine mai pozitivă, o comunicare mai deschisă și o mai bună integrare socială.

5. Construcția unei relații pozitive cu medicul stomatolog

• Copiii care merg la dentist pentru controale de rutină, nu doar în cazuri dureroase, vor dezvolta o relație de încredere cu medicul.
• Aceasta reduce frica de dentist și încurajează vizitele regulate. Atfel, pe termen lung  se poate bucura de viața de adult  ca fiind cooperant, preocupat de propria igienă orală și cu o atitudine preventivă, cu niște obiceiuri sănătoase formate încă din copilărie și pe care să le aibe toată viața.

Așadar, profilaxia dentară nu este doar despre "spălatul pe dinți", ci despre formarea unor obiceiuri corecte și prevenirea problemelor dentare înainte de a apărea. Prin controale regulate și îngrijire constantă, copilul de azi devine adultul de mâine cu o dantură sănătoasă, un zâmbet frumos și fără frică de dentist.  

Cât de des trebuie făcută profilaxia dentară la copii?

Profilaxia dentară la copii ar trebui efectuată o dată la 6 luni, pentru a depista precoce          apariția cariilor, pentru a putea evalua obicieiurile alimentare și pentru a corecta tehnica de periaj dentar.

Este necesar detartrajul la copii daca au doar dinți de lapte?

Da, este necesar atunci când se observă tartru sau depuneri pregnante de placă bacteriană. Este mult mai puțin frecvent decât la dinții permanenți, iar detartrajul este de cele mai multe ori unul manual, blând.

Fluorizarea este sigură pentru copii și adolescenți?

Da, fluorizarea în cabinet sub supraveghere medicală este o procedură sigură și recoamndată atât pentru copii, cât și pentru adolescenți, pentru a întări smalțul și a-l proteja pe termen lung. În cabinetul de stomatologie cantitatea de fluor este adaptată vârstei și greutății copilului, fiind astfel o manoperă sigură.

La ce vârstă ar trebui să fie prima vizită la medicul stomatolog?

Prima vizită ar trebui să fie o dată cu erupția primului dinte, dar nu mai târziu de vârsta de 1 an.  

Sigilarea este obligatorie?

Nu este obligatorie, dar este recomandată odată ce apar molarii permanenți, dintre care primul este „molarul de 6 ani”. Sigilarea protejează dinții de carii și este o măsură preventivă eficientă, nedureroasă. 

1. American Academy of Pediatric Dentistry. Policy on the role of dental prophylaxis in pediatric dentistry. The Reference Manual of Pediatric Dentistry. Chicago, Ill.: American Academy of Pediatric Dentistry; 2024:95-7.
2. American Academy of Pediatric Dentistry. Caries-risk assessment and management for infants, children, and adolescents. The Reference Manual of Pediatric Dentistry. Chicago, Ill.: American  Academy  of  Pediatric  Dentistry;  2024:306-12.
3. Sanguida A, Vinothini V, Prathima GS, Santhadevy A, Premlal K, Kavitha M. Age and Reasons for First Dental Visit and Knowledge and Attitude of Parents Toward Dental Procedures for Puducherry Children Aged 0-9 years. J Pharm Bioallied Sci. 2019 May;11(Suppl 2):S413-S419. doi: 10.4103/JPBS.JPBS_54_19. PMID: 31198379; PMCID: PMC6555334.  
4. Guideline on Infant Oral Health Care  
5. Naaman R, El-Housseiny AA, Alamoudi N. The Use of Pit and Fissure Sealants-A Literature Review. Dent J (Basel). 2017 Dec 11;5(4):34. doi: 10.3390/dj5040034. PMID: 29563440; PMCID: PMC5806970.
6. AAPD, Guideline of Flouride Therapy